Cap. 2. Noutăți în Debian GNU/Linux 6.0

Cuprins

2.1. Ce este nou pentru S390?
2.2. Noutăți în distribuție
2.2.1. CD-uri, DVD-uri și BD-uri
2.2.2. Microcodul a fost mutat în secțiunea „non-free”
2.2.3. Administrarea pachetelor
2.2.4. Inițializare pe bază de dependențe
2.2.5. Configurări pentru tastatură unificate
2.2.6. Setarea modului în nucleu
2.2.7. suport LDAP
2.2.8. Secțiunea actualizări pentru „stabil” (stable-updates)
2.2.9. backports.org/backports.debian.org
2.3. Suport pentru cercetarea neurovizuală (neuroimaging)

Pagina Wiki are mai multe informații despre acest subiect.

Această versiune renunță la suportul oficial pentru arhitecturile HP PA-RISC („hppa”), Alpha („alpha”) și ARM („arm”).

Următoarele arhitecturi sunt suportate oficial în Debian GNU/Linux squeeze:

Suplimentar față de arhitecturile suportate oficial, Debian GNU/Linux squeeze introduce portările GNU/kFreeBSD („kfreebsd-amd64” și „kfreebsd-i386”) ca previzualizare de tehnologie. Aceste portări sunt primele introduse într-o versiune Debian care nu sunt bazate pe nucleul Linux și folosesc în schimb nucleul FreeBSD kernel cu utilitare GNU. Utilizatorii acestor portări ar trebui să țină cont de faptul că acestea au de recuperat până ajung la calitatea deosebită oferită de portările Linux, și că unele funcționalități de birou avansate nu sunt încă disponibile. Totuși, principalele aplicații server sunt foarte bine suportate și extind caracteristicile sistemului Debian bazat pe Linux cu trăsăturile unice din lumea BSD. Este pentru prima oară când o distribuție Linux a fost extinsă pentru a permite utilizarea unui nucleu diferit de Linux.

Puteți să citiți mai multe despre starea portărilor și să aflați detalii specifice arhitecturii dumneavoastră pe paginile web ale portărilor Debian.

2.1. Ce este nou pentru S390?

Varianta de nucleu s390 pe 32 de biți nu mai este disponibilă. Ca o consecință, doar dispozitive fizice cu suport z/Architecture sunt suportate în Debian 6.0, folosind varianta de nucleu s390x.

2.2. Noutăți în distribuție

Această nouă versiune Debian vine din nou cu mult mai mult software decât versiunea precedentă, lenny. Distribuția include peste 10352 de pachete noi, ajungând la un total de peste 29050 de pachete. Mare parte din programele din distribuție au fost actualizate: peste 15436 de pachete software (adică 67% din numărul de pachete din lenny). De asemenea, datorită unor motive diverse, un număr semnificativ de pachete (peste 4238, 18% din pachetele din lenny) au fost eliminate din distribuție. Pentru aceste pachete nu veți mai vedea actualizări, acestea fiind marcate ca „învechite” în interfețele de administrare a pachetelor.

În această versiune, Debian GNU/Linux trece de la X.Org 7.3 la X.org 7.5.

Din nou Debian GNU/Linux vine cu mai multe aplicații și medii de birou. Printre altele, acum include mediul de birou GNOME 2.30[1], KDE 4.4.5, Xfce 4.6.2 și LXDE 0.5.0. Și aplicațiile de productivitate au fost actualizate, inclusiv suita de birou OpenOffice.org 3.2.1 și KOffice 2.2.1 precum și GNUcash 2.2.9, GNUmeric 1.10.8 și Abiword 2.8.2.

Și alte aplicații de birou au fost actualizate, printre care Evolution cu versiunea 2.30.3 și Pidgin cu versiunea 2.7.3. Suita Mozilla a fost și ea actualizată: iceweasel (versiunea 3.5.13) este navigatorul Firefox fără marca înregistrată „Firefox” și icedove (versiunea 3.0.7) este clientul de poștă electronică Thunderbird fără marca înregistrată „Thunderbird”.

Această versiune conține, printre multe altele, și următoarele actualizări:

PachetVersiunea în 5.0 (lenny)Versiunea în 6.0 (squeeze)
Apache2.2.92.2.16
Serverul DNS BIND9.6.09.7.1
Serverul de web Cherokee0.7.21.0.8
Courier MTA0.60.00.63.0
Dia0.96.10.97.1
Clientul VoIP Ekiga2.0.123.2.7
Serverul implicit de poștă electronică Exim4.694.72
GNU Compiler Collection drept compilator implicit4.3.24.4.5
GIMP2.4.72.6.10
biblioteca GNU C2.72.11.2
lighttpd1.4.191.4.28
maradns1.3.07.091.4.03
MySQL5.0.51a5.1.49
OpenLDAP2.4.112.4.23
OpenSSH5.1p15.5p1
PHP5.2.65.3.2
Postfix MTA2.5.52.7.1
PostgreSQL8.3.58.4.5
Python2.5.22.6.6
Samba3.2.53.5.5
Tomcat5.5.266.0.28

Debian suportă în continuare Linux Standard Base (LSB), versiunea 3.2.

2.2.1. CD-uri, DVD-uri și BD-uri

Distribuția oficială Debian GNU/Linux este disponibilă acum pe 7 sau 8 DVD-uri cu binare sau 44 până la 53 de CD-uri cu binare (în funcție de arhitectură) și 6 DVD-uri sau 33 de CD-uri cu surse. În plus, există și un DVD multi-arch, cu un subset al distribuției pentru arhitecturile amd64 și i386, împreună cu codul sursă. Debian GNU/Linux este disponibil și pe imagini Blu-ray, câte 2 pentru fiecare din arhitecturile amd64 și i386, sau una pentru codul sursă. Din considerente de mărime, unele pachete foarte mari sunt omise de pe imaginile de CD. Aceste pachete fiind mai potrivite pentru imaginile DVD și BD sunt incluse pe acestea.

O nouă caracteristică pentru squeeze este suportul isohybrid pentru i386 și amd64 pentru imaginile de CD-uri, DVD-uri și BD-uri. Pentru a face memorii USB capabile să încarce sistemul cu aceste imagini era nevoie de pași suplimentari după descărcarea imaginilor. Acum tot ceea ce trebuie să faceți este să scrieți imaginea direct pe memoria USB. Pentru informații suplimentare citiți secțiunea Pregătirea fișierelor pentru pornirea de pe USB din Ghidul de instalare.

2.2.2. Microcodul a fost mutat în secțiunea „non-free”

Unele drivere incluse în nucleul Linux conțineau bucăți de cod binar. Începând cu squeeze acest microcod a fost mutat în pachete separate din secțiunea „non-free” a arhivei, ca de exemplu firmware-linux. Dacă un asemenea pachet este instalat, microcodul va fi încărcat automat atunci când va fi nevoie de el.

2.2.3. Administrarea pachetelor

Programul preferat pentru administrarea interactivă din consolă a pachetelor este aptitude. Pentru o interfață non-interactivă se recomandă folosirea apt-get. apt-get este și utilitarul preferat pentru actualizări între versiuni majore. Dacă mai folosiți dselect, ar trebui să treceți la aptitude ca interfață oficială pentru administrarea de pachete.

Pentru squeeze APT instalează automat pachetele care sunt recomandate implicit[2]. Acest lucru poate fi schimbat prin adăugarea următoarei linii în /etc/apt/apt.conf:

APT::Install-Recommends "false";

2.2.4. Inițializare pe bază de dependențe

O îmbunătățire importantă în sistemul de pornire Debian GNU/Linux este introducerea secvențierii pe baza dependențelor și pornirea paralelă. Această îmbunătățire este activată implicit la instalări noi și va fi activată la actualizări de la lenny dacă este posibil.

Această funcție este activată prin utilizarea lui insserv de către sysv-rc pentru a ordona scripturile init.d pe baza dependențelor declarate[3]. A fost posibil după un efort susținut de a adapta toate scripturile de pornire a pachetelor furnizate în distribuție cât și a sistemului de pornire în sine.

Cu secvențierea pornirii pe baza dependențelor este posibilă rularea în paralel a scripturilor de pornire, ceea ce va îmbunătăți viteza de pornire în majoritatea cazurilor. Această îmbunătățire este activată implicit în sisteme noi sau la actualizări dacă este posibil. Pentru dezactivare specificați

CONCURRENCY=none

în /etc/default/rcS. Pentru mai multe informații despre această funcție consultați /usr/share/doc/insserv/README.Debian.

2.2.5. Configurări pentru tastatură unificate

În această versiune configurările pentru tastatură au fost unificate, astfel încât consola și serverul Xorg folosesc aceleași configurații. Configurațiile tastaturii sunt definite în fișierul de configurare /etc/default/keyboard, care prevalează față de definiția tastaturii din fișierul de configurare Xorg.

Pachetul console-setup este acum responsabil de tastatură în ambele medii, precum și configurarea fontului pentru consolă. Puteți reconfigura aranjamentul de tastatură și configurațiile înrudite executând dpkg-reconfigure keyboard-configuration sau modificând manual fișierul de configurare /etc/default/keyboard.

2.2.6. Setarea modului în nucleu

Codul pentru setarea modului grafic pentru cele mai obișnuite procesoare grafice pentru sisteme de birou (de la Intel, ATI/AMD și NVIDIA) a fost mutat din driverele Xorg respective în nucleul Linux. Acest lucru aduce mai multe avantaje, cum ar fi:

  • Suspendare și revenire mai fiabilă

  • Posibilitatea de a folosi dispozitive grafice fără X

  • Schimbare mai rapidă de VT

  • Consolă text în mod nativ

Mai multe detalii în Secțiune 5.7, „Schimbări în sistemul grafic” și în wiki-ul Debian.

2.2.7. suport LDAP

Această versiune debian aduce mai multe opțiuni pentru implementarea autentificării clienților folosind LDAP. Utilizatorii pachetelor libnss-ldap și libpam-ldap ar trebui să ia în considerarea actualizarea la libnss-ldapd și libpam-ldapd.

Aceste pachete mai noi deleagă interogările LDAP către un daemon central neprivilegiat (nslcd) care oferă separarea dintre procesele care folosesc informația LDAP și daemonul care execută interogările LDAP. Aceasta simplifică utilizarea conexiunilor LDAP securizate, acreditările de autentificare LDAP, furnizează un mecanism mai simplu pentru redundanța și depanarea conexiunii și evită încărcarea LDAP și a bibliotecilor asociate în majoritatea aplicațiilor.

Actualizarea la libnss-ldapd și libpam-ldapd ar trebui să fie simplă deoarece configurațiile vor fi în mare parte reutilizate. Doar pentru configurații avansate va fi necesară reconfigurare manuală.

Totuși, aceste pachete momentan nu au suport pentru grupuri imbricate și suportă schimbări de parolă doar folosind operațiunea EXOP de modificare a parolei LDAP.

2.2.8. Secțiunea actualizări pentru „stabil” (stable-updates)

Anumite pachete din proposed-updates ar putea fi puse la dispoziție prin mecanismul squeeze-updates. Această cale va fi folosită pentru actualizări pe care mulți utilizatori le vor dori instalate pe sistemele lor înainte de următoarea actualizare intermediară, cum ar fi actualizările pentru programele de căutare a virușilor și informațiile de fus orar. squeeze-updates vor fi incluse în actualizări intermediare.

Astfel se înlocuiește funcționalitatea furnizată anterior de arhiva volatile.debian.org.

Pentru a folosi pachete din squeeze-updates, puteți adăuga aceste linii în sources.list:

deb     http://mirrors.kernel.org/debian squeeze-updates main contrib
deb-src http://mirrors.kernel.org/debian squeeze-updates main contrib

Data viitoare când veți rula apt-get update, sistemul va știi de pachetele din secțiunea squeeze-updates și le va lua în considerare când va căuta pachete de actualizat.

Note that if APT::Default-Release is set in your /etc/apt/apt.conf (or in any of /etc/apt/apt.conf.d/*), then, in order for automatic upgrades to work, it is necessary to add the following configuration block into /etc/apt/preferences (see apt_preferences(5) for more information):

Package: *
Pin: release o=Debian GNU/Linux,n=squeeze-updates
Pin-Priority: 990

Pachetele noi disponibile prin squeeze-updates vor fi anunțate pe lista de poștă electronică debian-stable-announce.

2.2.9. backports.org/backports.debian.org

Serviciul furnizat de depozitele backports.org a fost integrat în infrastructura Debian și acum este un serviciu Debian oficial, găzduit la backports.debian.org.

2.3. Suport pentru cercetarea neurovizuală (neuroimaging)

Debian GNU/Linux 6.0 este prima distribuție GNU/Linux care oferă suport cuprinzător pentru cercetare neuro-imagistică pe bază de imagistică prin rezonanță magnetică (MRI). Debian GNU/Linux 6.0 conține software actual pentru analiză structurală a imaginilor (ex. ants), imagistică prin difuzie și tractografie (ex. mrtrix), furnizarea de stimuli (ex. psychopy), dezvoltarea de secvențe MRI (ex. odin), precum și un număr de suite versatile de procesare și analizare de date (ex. nipype). Mai mult, această versiune are suport încorporat pentru toate formatele majore de date de neuro-imagistică. Vedeți paginile de sarcini Debian Science și Debian Med pentru o listă cuprinzătoare a programelor incluse și pagina web NeuroDebian pentru mai multe informații.



[1] Cu anumite module din GNOME 2.30

[2] Această modificare implică creșterea spațiului pe disc necesar pentru sarcini instalate prin programul de instalare. Pentru mai multe informații vedeți capitolul Disk Space Needed for Tasks (n.tr. Spațiul necesar pentru sarcini) în Ghidul de instalare.

[3] Aceste dependențe sunt declarate prin utilizarea formatului de antet specificat în Linux Standard Base (LSB)