Note de lansare pentru Debian 7.0 (wheezy), PowerPC --------------------------------------------------------------------- Proiectul de documentare Debian (http://www.debian.org/doc/) Acest document este software liber și poate fi redistribuit și/     sau modificat conform termenilor licenței GNU General Public Licence, versiunea 2, așa cum a fost publicată de Free Software Foundation. Acest program este distribuit cu speranța că va fi util, dar FĂRĂ     NICI O GARANȚIE, nici chiar garanția implicită de VANDABILITATE sau POTRIVIRE CU UN ANUMIT SCOP. A se vedea licența GNU General Public License pentru mai multe detalii. Ar fi trebuit să primiți o copie a licenței GNU General Public     Licence împreună cu acest program. În caz contrar scrieți la Free Software Foundation, Inc., 51 Franklin Street, Fifth Floor, Boston, MA 02110-1301 USA. Textul licenței se găsește și la http://www.gnu.org/licences/     gpl-2.0.html (http://www.gnu.org/licences/gpl-2.0.html) și /usr/ share/common-licenses/GPL-2 pe Debian. --------------------------------------------------------------------- Cuprins 1. Introducere 1.1. Raportarea problemelor din acest document 1.2. Contribuirea cu rapoarte de instalare 1.3. Sursele acestui document 2. Noutăți în Debian 7.0 2.1. Arhitecturi suportate 2.2. Noutăți în distribuție 2.2.1. CD-uri, DVD-uri și BD-uri 2.2.2. Multiarch 2.2.3. Inițializare pe bază de dependențe 2.2.4. systemd 2.2.5. Multimedia 2.2.6. Securitate întărită 2.2.7. AppArmor 2.2.8. Secțiunea backportări pentru „stabil” (stable-backports) 2.2.9. Secțiunea actualizări pentru „stabil” (stable-updates) 2.2.10. GNOME 3 2.2.11. Cloud 2.2.12. Sisteme de fișiere temporare 3. Sistemul de instalare 3.1. Ce este nou în sistemul de instalare? 3.1.1. Schimbări majore 3.1.2. Instalarea automată 4. Actualizarea de la Debian 6.0 (squeeze) 4.1. Pregătirile pentru actualizare 4.1.1. Faceți copii de siguranță pentru orice date sau configurații 4.1.2. Informați utilizatorii din timp 4.1.3. Pregătire pentru oprirea serviciilor 4.1.4. Pregătiți recuperarea 4.1.5. Pregătiți un mediu sigur pentru actualizare 4.2. Verificarea stării sistemului 4.2.1. Verificați în managerul de pachete acțiunile de efectuat 4.2.2. Dezactivarea alegerilor selective APT 4.2.3. Verificarea stării pachetelor 4.2.4. Secțiunea proposed-updates 4.2.5. Sursele neoficiale și backportări 4.3. Pregătirea surselor pentru APT 4.3.1. Adăugarea de surse APT din Internet 4.3.2. Adăugarea de surse APT pentru un sit-oglindă local 4.3.3. Adăugarea de surse APT de pe un mediu optic 4.4. Actualizarea pachetelor 4.4.1. Înregistrarea sesiunii 4.4.2. Actualizarea listei de pachete 4.4.3. Verificați dacă aveți suficient spațiu pentru actualizare 4.4.4. Actualizare minimală de sistem 4.4.5. Actualizarea sistemului 4.5. Probleme posibile în timpul actualizării 4.5.1. Dist-upgrade eșuează cu eroarea „Could not perform immediate configuration” 4.5.2. Programe îndepărtate 4.5.3. Conflicte sau cicluri de pre-dependențe 4.5.4. Conflict de fișiere 4.5.5. Modificări de configurare 4.5.6. Schimbare a sesiunii la consolă 4.5.7. Atenție deosebită la anumite pachete 4.6. Actualizarea nucleului și a pachetelor conexe 4.6.1. Instalarea meta-pachetului de nucleu 4.6.2. Probleme de temporizare a inițializării („waiting for root device”) 4.7. Pregătirile pentru următoarea versiune 4.8. Pachete învechite 4.8.1. Pachetele marionetă 5. Probleme în wheezy de care ar trebui să știți 5.1. Suportul pentru LDAP 5.2. Starea securității navigatoarelor web 5.3. ConsoleKit și manageri de display alternativi 5.4. Schimbări în mediul de birou GNOME și suportul pentru acesta 5.5. Schimbări în mediul de birou KDE 5.6. NetworkManager 5.7. perl-suid îndepărtat 5.8. Versiunile Request Tracker 5.9. Schimbări pentru bootlogd 5.10. /etc/mtab și _netdev 5.11. Tranziția de la pdksh la mksh 5.12. Compatibilitate Puppet 2.6 / 2.7 5.13. Implicațiile multiarch pentru ansamblul de unelte 5.14. Suporturi SQL pentru Cyrus SASL 5.15. Firmware pentru drivere de rețea și grafice 6. Mai multe informații despre Debian 6.1. Referințe suplimentare 6.2. Obținerea de ajutor 6.2.1. Listele de discuții 6.2.2. Internet Relay Chat 6.3. Raportarea problemelor 6.4. Contribuirea la Debian A. Gestionarea sistemului squeeze înainte de actualizare A.1. Actualizarea sistemului squeeze A.2. Verificarea listei de surse A.3. Îndepărtarea fișierelor de configurare inutile A.4. Actualizați localizările învechite la UTF-8 B. Contribuitorii la Notele de lansare Index Glosar Cap. 1. Introducere     Acest document informează utilizatorii distribuției Debian despre schimbările majore din versiunea 7.0 (cu nume de cod wheezy). Notele de lansare furnizează informații despre cum se poate     actualiza în siguranță de la versiunea 6.0 (cu nume de cod squeeze) la versiunea curentă și informează utilizatorii despre potențiale probleme ce pot fi întâlnite în decursul actualizării. Cea mai recentă versiune a acestui document se poate obține de la http://www.debian.org/releases/wheezy/releasenotes (http://     www.debian.org/releases/wheezy/releasenotes) . În cazul în care aveți îndoieli, verificați data pe prima pagină a documentului și asigurați-vă că citiți o versiune actuală. Atenție     Țineți cont că este imposibil să menționăm fiecare problemă cunoscută și de aceea a fost făcută o selecție pe baza preponderenței și impactului așteptat. Vă rugăm să țineți cont că suportăm și documentăm doar actualizări de la Debian versiunea precedentă (în acest caz     actualizări de la 6.0). În cazul în care trebuie să actualizați de la versiuni mai vechi vă sugerăm să citiți edițiile precedente ale notelor de lansare și să actualizați mai întâi la 6.0. 1.1. Raportarea problemelor din acest document Noi am încercat să testăm toți pașii descriși în acest document     și să anticipăm toate posibilele probleme pe care utilizatorii noștri le-ar putea întâmpina. Totuși, dacă credeți că ați depistat o problemă (informații incorecte sau informații care lipsesc) în această documentație, vă rugăm să înregistrați un raport de problemă în sistemul de raportare a problemelor (http://bugs.debian.org/) pentru pachetul     release-notes. În primul rând ar trebui să consultați rapoartele existente (http://bugs.debian.org/release-notes) în caz că problema găsită a fost deja raportată. Nu ezitați să adăugați informații suplimentare la rapoarte existente dacă puteți contribui conținut pentru acest document. Apreciem și încurajăm rapoarte care conțin și un petic (patch)     pentru sursele documentului. Veți găsi mai multe informații despre cum se obțin sursele acestui document în Secțiune 1.3, „Sursele acestui document”. 1.2. Contribuirea cu rapoarte de instalare Orice informații de la utilizatori despre actualizări de la squeeze la wheezy sunt binevenite. Dacă doriți să contribuiți     informații vă rugăm să înregistrați un raport de problemă în sistemul de raportare a problemelor (http://bugs.debian.org/) pentru pachetul upgrade-reports cu rezultatele dumneavoastră. Vă rugăm comprimați orice atașamente incluse folosind gzip.     Vă rugăm includeți următoarele informații când trimiteți un raport de actualizare * Starea bazei de date cu pachete înainte și după actualizare: baza de date de stare a programului dpkg disponibilă în /var/ lib/dpkg/status și baza de date de stare a pachetelor a pachetului apt, disponibilă în /var/lib/apt/extended_states. Ar fi trebuit să faceți o copie de siguranță înainte de actualizare, după cum e descris în Secțiune 4.1.1, „Faceți copii de siguranță pentru orice date sau configurații”, dar     puteți găsi copii de siguranță pentru /var/lib/status în /var /backups. * Jurnalul sesiunii folosind script, după cum este descris în Secțiune 4.4.1, „Înregistrarea sesiunii”. * Jurnalele apt, disponibile în /var/log/apt/term.log sau jurnalele aptitude, disponibile în /var/log/aptitude. Notă     Ar trebui să vă faceți timp să revizuiți jurnalele și să ștergeți orice informații sensibile și/sau confidențiale înainte să le includeți în raport, deoarece acestea vor fi publicate într-o bază de dată publică. 1.3. Sursele acestui document Sursele acestui document sunt în format DocBook XML. Versiunea HTML este generată folosind docbook-xsl și xsltproc. Versiunea PDF este generată folosind dblatex sau xmlroff. Sursele pentru Notele de lansare sunt disponibile în depozitul SVN al Proiectului de documentație Debian (Debian Documentation     Project). Puteți folosi interfața web (http://anonscm.debian.org/ viewvc/ddp/manuals/trunk/release-notes/) pentru a accesa fișierele individuale și să vedeți modificările acestora. Pentru mai multe informații despre accesarea SVN-ului vă rugăm să consultați Paginile cu informații despre SVN-ul Proiectului de documentație Debian (http://www.debian.org/doc/cvs) . Cap. 2. Noutăți în Debian 7.0     Pagina Wiki (http://wiki.debian.org/NewInWheezy) are mai multe informații despre acest subiect. 2.1. Arhitecturi suportate     Debian 7.0 introduce două arhitecturi noi: * s390x, portarea pe 64 de biți pentru computerele IBM System z, pentru a înlocui s390. * armhf, o alternativă la armel pentru sisteme ARMv7 cu unitate de calcul cu virgulă mobilă. Multe plăci ARM moderne includ o     unitate pentru calcul cu virgulă mobilă (FPU), dar portarea armel nu profită prea mult în urma acesteia. Portarea armhf a fost creată pentru îmbunătăți această situație și totodată pentru a profita de alte facilități ale noilor procesoare ARM. Portarea Debian armhf necesită cel puțin un procesor ARMv7 cu co-procesor Thumb-2 și VFP3D16.     Următoarele arhitecturi sunt suportate oficial în Debian wheezy: * PC pe 32 biți („i386”) * SPARC („sparc”) * PowerPC („powerpc”) * MIPS („mips” (big-endian) și „mipsel” (little-endian)) * Intel Itanium („ia64”)     * S/390 („s390”) * PC pe 64 biți („amd64”) * ARM (EABI) („armel”) * ARMv7 (EABI hard-float ABI, „armhf”) * IBM System z („s390x”) Suplimentar față de arhitecturile suportate oficial, Debian wheezy conține portările GNU/kFreeBSD („kfreebsd-amd64” și „kfreebsd-i386”) introduse în Debian squeeze ca și previzualizare tehnologică. Aceste portări sunt primele introduse într-o versiune Debian care nu sunt bazate pe nucleul Linux și folosesc     în schimb nucleul din FreeBSD cu utilitare GNU. Utilizatorii acestor portări ar trebui să țină cont de faptul că acestea au de recuperat până ajung la calitatea deosebită oferită de portările Linux, și că unele funcționalități de birou avansate nu sunt încă disponibile. Totuși, principalele aplicații server sunt foarte bine suportate și extind caracteristicile sistemului Debian bazat pe Linux cu trăsăturile unice din lumea BSD. Puteți să citiți mai multe despre starea portărilor și să aflați     detalii specifice arhitecturii dumneavoastră pe paginile web ale portărilor Debian (http://www.debian.org/ports/) . 2.2. Noutăți în distribuție Această nouă versiune Debian vine din nou cu mult mai mult software decât versiunea precedentă, squeeze. Distribuția include peste 12800 de pachete noi, ajungând la un total de peste 37493 de pachete. Mare parte din programele din distribuție au fost actualizate: peste 20160 de pachete software (adică 70% din     numărul de pachete din squeeze). De asemenea, datorită unor motive diverse, un număr semnificativ de pachete (peste 4125, 14% din pachetele din squeeze) au fost eliminate din distribuție. Pentru aceste pachete nu veți mai vedea actualizări, acestea fiind marcate ca „învechite” în interfețele de administrare a pachetelor.     În această versiune, Debian trece de la X.Org 7.5 la X.org 7.7. Debian vine în continuare cu mai multe aplicații și medii de     birou. Printre altele, acum include mediul de birou GNOME, 3.4 KDE 4.8.4, Xfce 4.8, și LXDE.     Aplicațiile de productivitate au fost de asemenea actualizate, inclusiv suitele de birou: * LibreOffice 3.5 înlocuiește OpenOffice.org, care este acum doar un pachet de tranziție ce poate fi îndepărtat. * Calligra 2.4 înlocuiește KOffice, care este acum doar un pachet de tranziție ce poate fi îndepărtat.     * GNUCash este actualizat la 2.4. * GNUmeric este actualizat la 1.10. * Abiword este actualizat la 2.9. Și alte aplicații de birou au fost actualizate, printre care Evolution la versiunea 3.4 și Pidgin la versiunea 2.10. Suita     Mozilla a fost și ea actualizată: iceweasel (versiunea 10 ESR) este navigatorul Firefox fără marca înregistrată „Firefox” și icedove (versiunea 10) este clientul de poștă electronică Thunderbird fără marca înregistrată „Thunderbird”.     Această versiune conține, printre multe altele, și următoarele actualizări: +---------------------------------------------------------------+ | Pachet | Versiunea în | Versiunea în 7.0 | | | 6.0 (squeeze) | (wheezy) | |----------------------------+---------------+------------------| |Apache |2.2.16 |2.2.22 | |----------------------------+---------------+------------------| |Serverul DNS BIND |9.7 |9.8 | |----------------------------+---------------+------------------| |Courier MTA |0.65 |0.68 | |----------------------------+---------------+------------------| |Dia |0.97.1 |0.97.2 | |----------------------------+---------------+------------------| |Serverul implicit de poștă |4.72 |4.80 | |electronică Exim | | | |----------------------------+---------------+------------------| |GNU Compiler Collection |4.4 |4.7 pe PCuri, 4.6 | |drept compilator implicit | |în alte părți | |----------------------------+---------------+------------------| |GIMP |2.6 |2.8 | |----------------------------+---------------+------------------| |biblioteca GNU C |2.11 |2.13 | |----------------------------+---------------+------------------| |lighttpd |1.4.28 |1.4.31 |     |----------------------------+---------------+------------------| |Imagine de nucleu Linux |Seria 2.6 |Seria 3.2 | |----------------------------+---------------+------------------| |maradns |1.4.03 |1.4.12 | |----------------------------+---------------+------------------| |MySQL |5.1 |5.5 | |----------------------------+---------------+------------------| |OpenLDAP |2.4.23 |2.4.31 | |----------------------------+---------------+------------------| |OpenSSH |5.5p1 |6.0p1 | |----------------------------+---------------+------------------| |Perl |5.10 |5.14 | |----------------------------+---------------+------------------| |PHP |5.3 |5.4 | |----------------------------+---------------+------------------| |Postfix MTA |2.7 |2.9 | |----------------------------+---------------+------------------| |PostgreSQL |8.4 |9.1 | |----------------------------+---------------+------------------| |Python |2.6 |2.7 | |----------------------------+---------------+------------------| |Python 3 |3.1 |3.2 | |----------------------------+---------------+------------------| |Samba |3.5 |3.6 | +---------------------------------------------------------------+ Debian suportă (LSB), versiunea 4.1 cu o derogare de la     specificația LSB 4.1 explicită și specifică Debian: Qt3 nu este inclus. 2.2.1. CD-uri, DVD-uri și BD-uri Distribuția oficială Debian este disponibilă acum pe 9 sau 10 DVD -uri cu binare sau 61 până la 69 de CD-uri cu binare (în funcție de arhitectură) și 8 DVD-uri sau 46 de CD-uri cu surse. În plus, există și un DVD multi-arch, cu un subset al distribuției pentru     arhitecturile amd64 și i386, împreună cu codul sursă. Debian este disponibil și pe imagini Blu-ray, câte 2 pentru fiecare din arhitecturile amd64 și i386, sau 2 pentru codul sursă. Din considerente de mărime, unele pachete foarte mari sunt omise de pe imaginile de CD. Aceste pachete fiind mai potrivite pentru imaginile DVD și BD sunt incluse pe acestea. 2.2.2. Multiarch O noutate în Debian 7.0 este multiarch. Multiarch permite instalarea pachetelor cu arhitectură diferită pe același sistem. Acest lucru este util în multe situații, dar cea mai comună este     instalarea de software pe 64 și 32 de biți pe același sistem cu rezolvarea automată a dependențelor. Wikiul Debian conține un manual detaliat (http://wiki.debian.org/Multiarch/HOWTO) despre cum puteți beneficia de această funcționalitate în cazul în care este necesară. 2.2.3. Inițializare pe bază de dependențe Secvențierea inițializării pe baza dependențelor introdusă cu     Debian 6.0 este acum întotdeauna activată, chiar și pentru utilizatorii file-rc. Pentru o secvențiere optimă toate scripturile init.d ar trebui să declare dependențe în antetul LSB. Acest lucru este deja asigurat     pentru scripturile incluse în Debian, dar utilizatorii ar trebui să își verifice propriile scripturi și să adauge aceste informații.     Pentru mai multe informații despre această funcție consultați / usr/share/doc/insserv/README.Debian. 2.2.4. systemd Debian 7.0 introduce suport preliminar pentru systemd, un sistem     de inițializare cu capabilități avansate de monitorizare, jurnalizare și management al serviciilor. Deși este conceput ca un înlocuitor complet pentru sysvinit și se folosește de scripturile init SysV, pachetul systemd poate fi instalat în siguranță alături de sysvinit și pornit cu opțiunea     de nucleu init=/bin/systemd. Aproximativ 50 de pachete oferă deja suport nativ, pentru a utiliza funcțiile oferite de systemd. Printre acestea se află pachete centrale, cum ar fi udev, dbus și rsyslog. systemd este inclus ca previzualizare de tehnologie în Debian     7.0. Pentru mai multe informații pe această temă consultați wikiul (http://wiki.debian.org/systemd) Debian. 2.2.5. Multimedia Debian wheezy include suport multimedia îmbunătățit: ffmpeg a fost înlocuit cu alternativa libav (libav-tools), a cărei proces de dezvoltare și lansare este considerat mai conservator, și în consecință, mai potrivit cu necesitățile Debian. Sunt furnizate toate bibliotecile și se oferă o cale de actualizare pentru pachetele cu aplicații existente. Bibliotecile libav și interfețele respective includ de exemplu mplayer, mencoder, vlc     și transcode. Suport suplimentar de codec este furnizat prin lame pentru codare MP3 audio, xvidcore pentru codare video MPEG-4 ASP, x264 pentru codare video H.264/MPEG-4 AVC, vo-aacenc pentru codare audio AAC și opencore-amr și vo-amrwbenc pentru codare și decodare Adaptive Multi-Rate Narrowband și respectiv Wideband. Pentru majoritatea utilizărilor instalarea de pachete din surse terțe ar trebui să nu fie necesară. Vremurile în care Debian avea suport multimedia incomplet au trecut! 2.2.6. Securitate întărită Multe pachete Debian au fost compilate cu opțiunile de întărire ale compilatorului gcc. Aceste opțiuni activează protecții împotriva unor probleme de securitate cum ar fi „stack smashing”,     locații previzibile ale valorilor în memorie, etc. S-au depus eforturi pentru a include aceste opțiuni la cât mai multe pachete, cu accent pe cele din instalarea de bază, daemoni accesibili din rețea și pachete care au avut probleme de securitate în anii precedenți. Țineți cont că opțiunile de întărire nu sunt activate implicit în     gcc, deci nu sunt folosite automat atunci când compilați software local. Pachetul hardening-wrapper poate furniza un gcc cu aceste opțiuni activate. 2.2.7. AppArmor Debian 7.0 suportă sistemul de control obligatoriu al accesului (Mandatory Access Control) AppArmor. Atunci când este activat     AppArmor restricționează programele conform unui set de reguli care specifică ce fișiere pot fi accesate de un anume program. Această abordare proactivă ajută la protejarea sistemului față de vulnerabilități cunoscute sau necunoscute. Implicit AppArmor este dezactivat în Debian 7.0. Wikiul Debian     are instrucțiuni (http://wiki.debian.org/AppArmor) despre utilizarea acestei funcționalități. 2.2.8. Secțiunea backportări pentru „stabil” (stable-backports)     Aceasta înlocuiește funcționalitatea furnizată anterior de arhiva backports.debian.org (http://volatile.debian.org/) .     Pentru a folosi pachete din wheezy-backports, puteți adăuga aceste linii în sources.list:     deb http://mirrors.kernel.org/debian wheezy-backports main contrib deb-src http://mirrors.kernel.org/debian wheezy-backports main contrib Data viitoare când veți rula apt-get update, sistemul va știi de     pachetele din secțiunea wheezy-backports și acestea vor fi disponibile spre instalare în același mod ca și din vechea arhivă backports.debian.org. Atunci când un pachet nou este distribuit prin wheezy-backports     pentru a rezolva o problemă de securitate acest lucru va fi anunțat pe lista de poștă electronică debian-backports-announce (http://lists.debian.org/debian-backports-announce/) . 2.2.9. Secțiunea actualizări pentru „stabil” (stable-updates) Anumite pachete din proposed-updates ar putea fi puse la dispoziție prin mecanismul wheezy-updates. Această cale va fi folosită pentru actualizări pe care mulți utilizatori le vor dori     instalate pe sistemele lor înainte de următoarea actualizare intermediară, cum ar fi actualizările pentru programele de căutare a virușilor și informațiile de fus orar. wheezy-updates vor fi incluse în actualizări intermediare.     Pentru a folosi pachete din wheezy-updates, puteți adăuga aceste linii în sources.list:     deb http://mirrors.kernel.org/debian wheezy-updates main contrib deb-src http://mirrors.kernel.org/debian wheezy-updates main contrib Data viitoare când veți rula apt-get update, sistemul va știi de     pachetele din secțiunea wheezy-updates și le va lua în considerare când va căuta pachete de actualizat. Țineți cont că atunci când aveți configurat APT::Default-Release în /etc/apt/apt.conf (sau /etc/apt/apt.conf.d/*) va fi necesar să adăugați următoarea configurație în /etc/apt/preferences     (consultați apt_preferences(5) pentru mai multe informații): Package: * Pin: release o=Debian,n=wheezy-updates Pin-Priority: 990 Pachetele noi disponibile prin wheezy-updates vor fi anunțate pe     lista de poștă electronică debian-stable-announce (http:// lists.debian.org/debian-stable-announce/) . 2.2.10. GNOME 3 GNOME a fost supus unei rescrieri majore a interfeței în cadrul     actualizării la versiunea 3.4. Panoul GNOME tradițional a fost înlocuit de „shell”, o interfață inovatoare cu îmbunătățiri majore în uzabilitate. Printre altele aceasta furnizează spații de lucru dinamice, o     tastatură de ecran (Caribou), mesagerie instant integrată în interfață și integrare cu inelul de chei GNOME și cu PolicyKit. Dacă doriți să mențineți în wheezy o interfață mai apropiată de versiunea 2.30 puteți selecta sesiunea „GNOME Classic” atunci     când vă autentificați. Aceasta aduce o versiune îmbunătățită a panoului tradițional. Puteți edita panoul pentru a adăuga mai multe aplicații folosind combinația ascunsă alt+clic dreapta.     Veți fi redirectat la interfața „classic” și în cazul în care aveți hardware incompatibil cu cerințele GNOME shell. 2.2.10.1. Aplicații noi sau scoase din distribuție     Sushi este o nouă aplicație de previzualizare. Apăsați tasta de spațiu pe un fișier în managerul de fișiere și savurați. Utilitarul de indexare Tracker este acum parte din mediul GNOME.     După prima autentificare acesta va indexa mediul de lucru și este utilitarul implicit de căutare. Este folosit și pentru a gestiona documentele utilizate recent în noul utilitar GNOME documents.     Aplicațiile audio și de mixare acum necesită daemonul de sunet PulseAudio, care furnizează mixare per aplicație.     Sistemul de ajutor a fost reproiectat cu totul, cu un nou format de documentație.     GNOME boxes este un utilitar pentru gestionarea mașinilor virtuale. Acesta este integrat în shell și folosește QEMU/KVM.     Alte aplicații: GNOME contacts, GNOME online accounts, GNOME PackageKit, GNOME color manager, Rygel.     Ekiga nu mai face parte din GNOME. Multe din funcțiile acestuia sunt acum disponibile în Empathy. 2.2.10.2. Setări Majoritatea tehnologiilor ce stau la baza GNOME sunt prezente în continuare: sistemul de mesagerie D-Bus, gestionarul de     permisiuni PolicyKit, sistemul multimedia GStreamer, sistemul virtual de fișiere gvfs, sistemul MIME, ConsoleKit, interfețele pentru gestionarea hardware-ului udisks și upower. Toate au fost păstrate fără modificări majore. Sistemul de configurare GNOME a suferit o evoluție majoră, de la GConf la un nou sistem denumit GSettings, care este mult mai rapid și mai versatil. Setările pot fi vizualizate sau editate     folosind utilitarul pentru linia de comandă gsettings (recomandat) sau editorul grafic dconf-editor. Sistemul GConf este în continuare disponibil pentru aplicații terțe care îl folosesc. Majoritatea setărilor sunt migrate la actualizare, dar din motive tehnice sau conceptuale câteva setări anume nu au fost migrate: * sesiunea și limba implicită (gestionate acum de daemonul accountsservice) * imaginea de fundal     * tema GTK+ implicită (niciuna din temele precedente nu mai există) * configurația panoului și aplicațiile aferente (aplicațiile folosesc acum poziționare relativă) * navigatorul și programul de e-mail implicit (setările sunt acum parte a sistemului MIME prin tipurile x-scheme-handler/ *). 2.2.10.3. Manager de display Managerul de display GNOME (gdm3) a trecut printr-o evoluție majoră, împreună cu mediul. Schimbarea primară este migrarea     setărilor pentru autentificare în GSettings. Fișierul de configurare este acum greeter.gsettings iar setările nu au fost păstrate. Sunt afectate doar setările de interfață, setările daemonului se află în același loc.     Pachetul vechi GDM 2.20 nu mai este disponibil. Majoritatea funcțiilor sunt prezente acum în GDM 3.x. 2.2.10.4. Administrarea rețelei Acum GNOME are cunoștință despre conectivitatea online, deoarece     GNOME shell și mai multe aplicații folosesc NetworkManager. Acest lucru permite suportul pentru IPv6 și o gamă largă de alte tehnologii de rețea, cum ar fi VPNuri, rețele fără fir sau 3G. Utilizatorii GNOME sunt sfătuiți să folosească NetworkManager pentru conectivitate la rețea, deoarece componentele GNOME     lucrează cel mai bine cu NetworkManager. Dacă intenționați să folosiți un alt daemon pentru gestionarea rețelei (cum ar fi wicd-daemon), vă rugăm să consultați secțiunea Secțiune 5.6, „NetworkManager”. 2.2.11. Cloud Debian 7.0 include suita OpenStack precum și Xen Cloud Platform     (XCP), ceea ce permite utilizatorilor să își construiască propria infrastructură cloud.     Sunt furnizate imagini Debian pentru platformele publice majore, inclusiv Amazon EC2, Windows Azure și Google Compute Engine. 2.2.12. Sisteme de fișiere temporare În versiuni precedente sisteme de fișiere temporare au fost montate la /lib/init/rw, /dev/shm/ și opțional la /var/lock și / var/run. /lib/init/rw nu mai există iar celelalte au fost mutate     sub /run. /var/run și /var/lock erau configurate folosind RAMRUN și RAMLOCK în /etc/default/rcS. Toate aceste sisteme de fișiere tmpfs sunt configurabile acum folosind /etc/default/tmpfs. Setările vechi nu sunt migrate automat. +--------------------------------------------------------------+ |Locație veche|Locație nouă| Setare veche | Setare nouă | |-------------+------------+----------------+------------------| |  |  |/etc/default/rcS|/etc/default/tmpfs| |-------------+------------+----------------+------------------| |/lib/init/rw |/run |nu este cazul |nu este cazul | |-------------+------------+----------------+------------------|     |/var/run |/run |RAMRUN |nu este cazul | |-------------+------------+----------------+------------------| |/var/lock |/run/lock |RAMLOCK |RAMLOCK | |-------------+------------+----------------+------------------| |/dev/shm |/run/shm |nu este cazul |RAMSHM | |-------------+------------+----------------+------------------| |nu este cazul|/tmp |nu este cazul |RAMTMP | +--------------------------------------------------------------+ Migrarea datelor în locațiile noi va fi făcută automat în timpul actualizării și datele vor continua să fie disponibile în locațiile noi și vechi cu excepția /lib/init/rw. Nici o     intervenție nu este necesară. După încheierea actualizării poate veți dori să configurați în /etc/default/tmpfs ce sisteme de fișiere tmpfs sunt montate și limitele de spațiu pentru acestea. Consultați pagina de manual tmpfs(5) pentru alte detalii.     Dacă aveți scripturi care folosesc /lib/init/rw acestea vor trebui modificate pentru a folosi în schimb/run. /tmp implicit nu este un tmpfs. Dacă alegeți să folosiți această funcționalitate țineți cont de următoarele aspecte: * conținutul /tmp nu este păstrat la reinițializare. În acest scop există /var/tmp. * Dimensiunea maximă pentru /tmp ar putea (în funcție de sistem) să fie mai mică decât înainte. Dacă descoperiți că nu este suficient spațiu este posibil să majorați limitele, consultați tmpfs(5).     * Aplicațiile care crează fișiere temporare excesiv de mari pot cauza umplerea /tmp. Ar trebui să fie posibilă configurarea unei locații alternative pentru aceste fișiere prin variabila de mediu TMPDIR. * Dacă se dorește acest lucru setările implicite pot fi modificate și cu o linie în /etc/fstab. De exemplu: tmpfs /tmp tmpfs nodev,nosuid,size=20%,mode=1777 0 0 Cap. 3. Sistemul de instalare Programul de instalare Debian este sistemul de instalare oficial     pentru Debian. Acesta oferă o varietate de metode de instalare. Metodele disponibile pentru instalarea sistemului depind de arhitectura sistemului dumneavoastră. Imaginile programului de instalare pentru wheezy pot fi găsite     împreună cu Ghidul de instalare pe situl Debian (http:// www.debian.org/releases/wheezy/debian-installer/) .     Ghidul de instalare mai este inclus și pe primul CD/DVD din oricare din seturile oficiale de CD-uri/DVD-uri Debian la:     /doc/install/manual/limbă/index.html Ar fi bine să verificați și erata (http://www.debian.org/releases     /wheezy/debian-installer/index#errata) Programului de instalare Debian pentru o listă a problemelor cunoscute. 3.1. Ce este nou în sistemul de instalare? Programul de instalare Debian a avut parte de multe schimbări de     la versiunea precedentă lansată oficial odată cu Debian 6.0, rezultând atât în suport mai bun pentru hardware cât și capabilități noi, interesante. În Notele de lansare vom menționa doar modificările majore din programul de instalare. Dacă vă interesează o vedere de ansamblu     a modificărilor detaliate începând cu squeeze vă rugăm să vedeți anunțurile de lansare ale Programului de instalare Debian pentru versiunile wheezy beta și RC, disponibile la istoricul știrilor (http://www.debian.org/devel/debian-installer/News/) . 3.1.1. Schimbări majore Portări noi La programul de instalare a fost adăugat suport pentru arhitecturile 'armhf' și 's390x'. Limbi noi Mulțumită eforturilor uriașe ale traducătorilor, Debian poate fi instalat acum în 74 de limbi, inclusiv engleza, deci cu trei limbi în plus față de squeeze. Majoritatea limbilor sunt disponibile atât la instalarea în mod text cât și la cea cu interfață grafică, în timp ce unele sunt disponibile doar la instalarea cu interfață grafică. Limbile adăugate la această lansare includ: * Limba welsh a fost re-adăugată în programul de instalare grafic și cel text (fusese scoasă în squeeze). * Limbile tibetană și uyghur au fost adăugate la modul grafic de instalare.     Limbile care pot fi selectate doar folosind modul de instalare grafic, deoarece caracterele lor specifice nu pot fi prezentate într-un mediu non-grafic, sunt: amharic, bengali, dzongkha, gujarati, hindusă, georgiană, khannadă, khmeră, malayalam, marathi, nepaleză, punjabi, tamilă, telugu, tibetană și uyghur. Configurarea rețelei Sistemul de instalare suportă acum instalarea folosind doar rețele IPv6. Este posibilă instalarea folosind o rețea fără fir criptată cu WPA. Sistemul de fișiere implicit ext4 este sistemul de fișiere implicit pentru instalări noi, înlocuind ext3. Sistemul de fișiere btrfs este disponibil ca și pre-vizualizare de tehnologie. 3.1.2. Instalarea automată Unele din modificările menționate în secțiunea precedentă implică și modificări în suportul pentru instalări automate folosind     fișiere de preconfigurare. Acest lucru înseamnă că dacă aveți fișiere de preconfigurare care au funcționat cu programul de instalare din squeeze nu vă așteptați ca acestea să funcționeze fără modificări cu noul program de instalare. Ghidul de instalare (http://www.debian.org/releases/wheezy/     installmanual) conține acum o anexă separată și actualizată cu documentație extinsă despre folosirea preconfigurărilor. Cap. 4. Actualizarea de la Debian 6.0 (squeeze) 4.1. Pregătirile pentru actualizare Vă sugerăm ca înainte de actualizare să citiți informațiile din Cap. 5, Probleme în wheezy de care ar trebui să știți. Acel     capitol tratează probleme potențiale care nu sunt legate direct de procesul de actualizare, dar care ar putea fi important de știut înainte să începeți. 4.1.1. Faceți copii de siguranță pentru orice date sau configurații Înainte de a vă actualiza sistemul, este indicat să faceți o copie de siguranță completă, sau cel puțin a datelor sau a     configurațiilor pe care nu vă permiteți să le pierdeți. Uneltele și procesele de actualizare sunt foarte fiabile, însă o problemă hardware apărută în mijlocul actualizării poate afecta sever un sistem. Cele mai importate lucruri de copiat sunt conținutul lui /etc, al lui /var/lib/dpkg, al lui /var/lib/apt/extended_states și     rezultatul comenzii dpkg --get-selections "*" (ghilimelele sunt importante). Dacă folosiți aptitude pentru administrarea pachetelor pe sistemul dumneavoastră, va trebui să salvați și / var/lib/aptitude/pkgstates. Procesul de actualizare, în sine, nu modifică nimic în directorul /home. Totuși, unele aplicații (cum ar fi unele componente ale suitei Mozilla, mediile grafice GNOME și KDE) sunt cunoscute pentru faptul că suprascriu valorile existente ale configurațiilor utilizatorilor cu noi valori implicite în     momentul în care o versiune nouă a aplicației este pornită pentru prima oară de către utilizator. Ca măsură de precauție, veți dori probabil să faceți o copie de siguranță a fișierelor și directoarelor ascunse (care încep cu punct, „dotfiles”) din directoarele utilizatorilor. Copia ar putea să vă ajute să recreați vechile configurații. Probabil veți dori să informați și utilizatorii în legătură cu această problemă. Orice operație de instalare a pachetelor trebuie executată cu     drepturi de superutilizator, deci fie vă autentificați ca root, fie utilizați su sau sudo pentru a obține drepturile de acces necesare. Operația de actualizare trebuie să respecte câteva precondiții;     va trebui să verificați dacă sunt respectate înainte de actualizare. 4.1.2. Informați utilizatorii din timp Este o idee bună să vă informați din timp toți utilizatorii despre actualizările planificate, chiar dacă utilizatorii ce vă     accesează sistemul prin conexiuni ssh n-ar trebui să sesizeze prea multe în timpul actualizării și ar trebui să-și poată continua lucrul. Dacă doriți să vă luați măsuri suplimentare de precauție, faceți     o copie de siguranță sau demontați partiția /home înainte de actualizare. Va trebui sa faceți o înnoire de nucleu odată cu trecerea la     wheezy, deci o repornire va fi necesară. În mod normal aceasta se face atunci când actualizarea este încheiată. 4.1.3. Pregătire pentru oprirea serviciilor Pot exista servicii oferite de sistem, care sunt asociate cu pachete care vor fi incluse in actualizare. În acest caz țineți     cont că aceste servicii vor fi oprite în timp ce pachetele asociate sunt înlocuite și configurate. În această perioadă, serviciile respective nu vor fi disponibile. Timpul precis de indisponibilitate a acestor servicii variază în funcție de numărul de pachete înnoite în sistem și include de asemenea timpul necesar administratorului de sistem să răspundă     la întrebările de configurare ale diverselor pachete înnoite (dacă există). Țineți cont că în cazul în care procesul de înnoire se face nesupraveghat și sistemul solicită indicații pe parcursul actualizării, este foarte posibil ca serviciile să fie indisponibile^[1] pentru o perioadă de timp semnificativă. Dacă sistemul de actualizat furnizează servicii critice pentru utilizatori sau rețea^[2] puteți reduce timpul de indisponibilitate dacă faceți o înnoire minimală, cum este descrisă în Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem”, urmată de o înnoire a nucleului și o repornire și apoi înnoiți     pachetele asociate cu serviciile critice. Înnoiți aceste pachete înainte de înnoirea completă a sistemului, descrisă în Secțiune 4.4.5, „Actualizarea sistemului ”. În acest fel puteți să vă asigurați că aceste servicii critice rulează și sunt disponibile pe durata întregului proces de înnoire și timpul cât sunt indisponibile este redus. 4.1.4. Pregătiți recuperarea Deși Debian face tot posibilul ca sistemul să poată fi pornit în orice moment există un risc real să întâmpinați probleme la     reinițializarea sistemului, după actualizare. Problemele potențial cunoscute sunt documentate aici și în următorul capitol al Notelor de lansare. Din acest motiv are sens să vă asigurați că veți putea să     recuperați sistemul în eventualitatea că acesta nu va mai putea reporni sau, în cazul sistemelor la distanță, nu va putea să activeze conexiunile la rețea. Dacă faceți actualizarea de la distanță printr-o conexiune ssh este recomandabil să luați măsurile necesare pentru a putea accesa serverul printr-un terminal serial. Există posibilitatea     ca după actualizarea nucleului și repornirea sistemului, să fie nevoie să reparați configurația sistemului printr-o consolă locală. De asemenea, dacă sistemul este repornit accidental în mijlocul actualizării există șansa să fie nevoie să recuperați folosind o consolă locală. Cel mai evident lucru care poate fi încercat este să reporniți cu     vechiul nucleu. Totuși, nu este garantat că acest lucru va funcționa. Dacă aceasta nu reușește, va trebui să porniți sistemul printr-o metodă alternativă, astfel încât să-l puteți accesa și repara. O     opțiune este să folosiți o imagine specială pentru recuperare sau un Linux care rulează de pe CD. După pornirea în acest fel ar trebui să puteți monta sistemul de fișiere rădăcină și să faceți chroot în el pentru a investiga și repara problema. O altă opțiune pe care o recomandăm este folosirea modului recuperare al Programului de instalare Debian wheezy. Avantajul folosirii programului de instalare este că puteți alege dintre multiplele metode de instalare pe cea care se potrivește cel mai     bine situației. Vă rugăm să consultați secțiunea „Recovering a Broken System” (n.tr. Recuperarea unui sistem stricat) din capitolul 8 al Ghidului de instalare (http://www.debian.org/ releases/wheezy/installmanual) și FAQ - Întrebări frecvente despre Programul de instalare (http://wiki.debian.org/ DebianInstaller/FAQ) . 4.1.4.1. Consola de depanare în timpul inițializării folosind initrd Pachetul initramfs-tools include un interpretor de comenzi minimal^[3] în imaginile initrd pe care le generează. Dacă, de     exemplu, imaginea initrd nu poate să monteze sistemul de fișiere rădăcină, veți fi transferat la acest interpretor de comenzi, care dispune de comenzi de bază pentru a putea detecta și, în măsura posibilităților, de a rezolva problema. Lucruri uzuale pe care ar trebui să le verificați: prezența fișierelor-dispozitiv corecte în /dev, care module sunt încărcate (cat /proc/modules), verificarea rezultatului comenzii dmesg     pentru erori la încărcarea driverelor. Rezultatul comenzii dmesg va arăta și care fișiere-dispozitiv au fost alocate discurilor. Ar trebui să verificați rezultatul comenzii echo $ROOT pentru a vă asigura că sistemul de fișiere rădăcină este pe dispozitivul pe care vă așteptați să fie. Dacă reușiți să corectați problema, puteți ieși din consola de depanare cu comanda exit și apoi se va continua procesul de     inițializare de la punctul în care a eșuat. Desigur, va trebui să reparați problema reală și să regenerați imaginea initrd pentru ca următoarea inițializare a sistemului să nu eșueze la fel. 4.1.5. Pregătiți un mediu sigur pentru actualizare Actualizarea distribuției ar trebui făcută fie local dintr-o     consolă virtuală în mod text (sau printr-o conexiune la un terminal serial), fie de la distanță printr-o conexiune ssh. Important     Dacă utilizați servicii VPN (ca tinc) este posibil să nu fie disponibile pe parcursul procesului de înnoire. Mai multe informații la Secțiune 4.1.3, „Pregătire pentru oprirea serviciilor”. Pentru a avea încă o măsură de siguranță când actualizați de la distanță, vă sugerăm să rulați procesul de actualizare într-o     consolă virtuală furnizată de programul screen, lucru care vă va permite să vă reconectați în siguranță și oferă siguranța că procesul de instalare nu va fi întrerupt, chiar dacă procesul care întreține conexiunea la distanță eșuează. Important Nu actualizați sistemul folosind o sesiune telnet, rlogin, rsh, sau dintr-o sesiune X administrată de xdm, gdm sau kdm, etc. pe sistemul pe care îl actualizați. Acest lucru este necesar     deoarece oricare dintre aceste servicii poate fi oprit în timpul actualizării, ceea ce poate rezulta într-un sistem inaccesibil, actualizat doar parțial. Utilizarea aplicației GNOME update-manager pentru actualizarea la versiuni noi de sistem este descurajată, deoarece acest utilitar depinde de sesiunea de birou curentă. 4.2. Verificarea stării sistemului Procedeul de actualizare descris în acest capitol a fost conceput pentru actualizări de la sisteme squeeze „pure”, fără pachete din     surse terțe. Pentru o mai mare fiabilitate a procedeului de actualizare veți dori să ștergeți pachetele provenite din surse terțe înainte să începeți actualizarea. Înnoiri direct de la versiuni mai vechi ca 6.0 (squeeze) nu sunt     suportate. Urmați instrucțiunile de la Note de lansare pentru Debian 6.0 (http://www.debian.org/releases/squeeze/releasenotes) pentru a înnoi mai întâi la 6.0. De asemenea, se pleacă de la premiza că ați actualizat până la     ultima versiune minoră a lui squeeze. Dacă nu ați făcut acest lucru sau dacă aveți dubii, urmați instrucțiunile din Secțiune A.1, „Actualizarea sistemului squeeze”. 4.2.1. Verificați în managerul de pachete acțiunile de efectuat În anumite cazuri, dacă ați folosit apt-get să instalați pachete în loc să folosiți aptitude, aptitude poate considera un pachet     ca fiind nefolosit și să-l înregistreze pentru ștergere. În general, ar trebui să vă asigurați că sistemul este adus la zi și curat, înainte de a continua procesul de actualizare. Din această cauză ar trebui să verificați dacă sunt acțiuni în așteptare în managerul de pachete aptitude. Dacă un pachet este programat pentru ștergere sau actualizare în managerul de pachete     ar putea avea un impact negativ asupra procedeului de actualizare. Țineți cont că acest lucru nu poate fi corectat decât dacă sources.list se referă încă la squeeze și nu la stable sau wheezy, vedeți Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”. Pentru a face această verificare porniți aptitude în „modul visual” și apăsați g (de la „Go”). Dacă vă arată vreo acțiune ar trebui să revizuiți și să anulați sau să efectuați acțiunile     sugerate. Dacă nu este sugerată nici o acțiune va fi afișat mesajul „No packages are scheduled to be installed, removed, or upgraded” (sau „Nici un pachet nu este programat sa fie instalat, șters sau înnoit”). 4.2.2. Dezactivarea alegerilor selective APT Dacă ați configurat APT să instaleze anumite pachete dintr-o distribuție diferită de cea stabilă (ex. din testare), ar putea fi nevoie să schimbați configurația alegerilor selective APT     (prezentă în /etc/apt/preferences și /etc/apt/preferences.d/) pentru a permite actualizarea pachetelor la versiunile din noua versiune stabilă. Mai multe informații despre alegeri selective APT pot fi găsite în apt_preferences(5). 4.2.3. Verificarea stării pachetelor Indiferent de metoda utilizată pentru actualizare, este recomandat să verificați, mai întâi, starea tuturor pachetelor,     asigurându-vă că toate pachetele sunt într-o stare actualizabilă. Următoarea comandă vă va afișa eventualele pachete care au starea de jumătate-instalat sau eșec-configurare, precum și cele cu o stare eronată.     # dpkg --audit Ați putea, de asemenea, să inspectați starea tuturor pachetelor     de pe sistemul dumneavoastră utilizând aptitude sau folosind comenzi precum     # dpkg -l | pager     sau     # dpkg --get-selections "*" > ~/pachete-curente.txt Este preferabil să ștergeți marcajul „păstrat” al oricărui pachet     în această stare, înaintea actualizării. Dacă un pachet esențial care trebuie actualizat este „păstrat”, actualizarea va eșua. A se reține că aptitude folosește o metodă diferită de a marca     pachetele care sunt păstrate față de apt-get și dselect. Puteți identifica pachetele păstrate pentru aptitude cu     # aptitude search "~ahold"     Dacă vreți să verificați ce pachete aveți păstrate pentru apt-get , ar trebui să folosiți     # dpkg --get-selections | grep 'hold$' Dacă ați modificat și recompilat un pachet local și nu l-ați     redenumit sau nu i-ați atașat o epocă în versiune, trebuie să îl plasați pe „păstrat” pentru a preveni actualizarea sa.     Starea „păstrat” pentru apt-get poate fi schimbată folosind:     # echo nume_pachet hold | dpkg --set-selections     Înlocuiți hold cu install pentru a demarca starea „hold”. Dacă este ceva ce trebui rezolvat, cel mai bine vă asigurați că     sources.list încă se referă la squeeze după cum este explicat în Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”. 4.2.4. Secțiunea proposed-updates Dacă aveți secțiunea proposed-updates enumerată în fișierul /etc/     apt/sources.list, ar fi bine să o ștergeți înainte de a încerca să actualizați sistemul. Aceasta este o măsură de precauție pentru a reduce probabilitatea de apariție a unor conflicte. 4.2.5. Sursele neoficiale și backportări Dacă aveți pachete non-Debian pe sistemul dumneavoastră, ar trebui să știți că acestea ar putea fi eliminate în cursul actualizării datorită dependențelor conflictuale. Dacă aceste     pachete au fost instalate prin adăugarea unei arhive suplimentare în /etc/apt/sources.list, ar trebui să verificați dacă această arhivă oferă pachete compilate pentru wheezy și să schimbați linia cu sursa corespunzătoare la același moment cu schimbarea surselor pentru pachetele Debian. Unii utilizatori ar putea avea instalate pe sistemele lor squeeze versiuni neoficiale „mai noi” a unor pachete care sunt în Debian.     Aceste pachete pot cauza probleme în timpul unei actualizări deoarece pot rezulta în conflicte de fișiere^[4]. Secțiune 4.5, „Probleme posibile în timpul actualizării” are informații despre cum să rezolvați conflictele de fișiere, dacă apar. 4.3. Pregătirea surselor pentru APT     Înainte de a începe actualizarea trebuie să ajustați fișierul de configurare apt pentru listele de pachete, /etc/apt/sources.list. apt va lua în considerare toate pachetele care pot fi găsite prin intermediul unei linii „deb” și va instala pachetul cu cea mai     mare versiune, stabilind prioritatea în funcție de poziția liniilor (astfel, în cazul mai multor locații ar trebui să listați în primul rând un harddisk local, după care CD-uri și după aceea situri-oglindă HTTP/FTP). O versiune poate fi referită deseori atât prin numele de cod (de ex: squeeze, wheezy) cât și prin numele de stare (ex: oldstable, stable, testing, unstable). Referirea la o versiune folosind numele de cod are avantajul că nu veți avea surpriza unei noi     versiuni, motiv pentru care am folosit această abordare aici. Evident, aceasta înseamnă că va trebui să urmăriți anunțurile de lansare. Dacă utilizați numele de stare, veți observa multe actualizări pentru pachete, disponibile imediat ce o versiune a fost lansată. 4.3.1. Adăugarea de surse APT din Internet Configurația implicită este pregătită pentru instalarea de pe serverele Debian din Internet, însă poate veți dori să modificați     /etc/apt/sources.list pentru a utiliza servere alternative, preferabil dintr-un loc apropiat de dumneavoastră, din punct de vedere a rețelei în care vă aflați. Serverele Debian alternative HTTP sau FTP pot fi găsite la http:/ /www.debian.org/distrib/ftplist (http://www.debian.org/distrib/     ftplist) (secțiunea „Lista completă a siturilor-oglindă Debian”). Locațiile alternative HTTP sunt în general mai rapide decât cele FTP. De exemplu, să presupunem că cea mai apropiată locație alternativă Debian este http://mirrors.kernel.org/. Când     inspectați această locație cu un navigator de web sau un client de FTP, veți observa că directoarele principale sunt organizate astfel:     http://mirrors.kernel.org/debian/dists/wheezy/main/binary-powerpc/... http://mirrors.kernel.org/debian/dists/wheezy/contrib/binary-powerpc/...     Pentru a utiliza această locație cu apt, trebuie să adăugați această linie la fișierul dumneavoastră sources.list:     deb http://mirrors.kernel.org/debian wheezy main contrib A se observa faptul că „dists” este adăugat implicit, iar     argumentele de după numele versiunii sunt utilizate pentru a expanda calea în directoare multiple. După ce adăugați noile surse, dezactivați liniile „deb” care     existau înainte în sources.list, prin plasarea unui diez (#) la începutul lor. 4.3.2. Adăugarea de surse APT pentru un sit-oglindă local În loc să folosiți situri-oglindă HTTP sau FTP, ați putea dori să     modificați /etc/apt/sources.list pentru a folosi o sursă pe un disc local (poate montat cu NFS).     De exemplu, locația dumneavoastră cu pachete poate fi în /var/ftp /debian/, având directoarele principale astfel:     /var/ftp/debian/dists/wheezy/main/binary-powerpc/... /var/ftp/debian/dists/wheezy/contrib/binary-powerpc/...     Pentru a utiliza această locație cu apt, trebuie să adăugați această linie la fișierul dumneavoastră sources.list:     deb file:/var/ftp/debian wheezy main contrib A se observa faptul că „dists” este adăugat implicit, iar     argumentele de după numele versiunii sunt utilizate pentru a expanda calea în directoare multiple. După ce adăugați noile surse, dezactivați liniile „deb” care     existau înainte în sources.list, prin plasarea unui diez (#) la începutul lor. 4.3.3. Adăugarea de surse APT de pe un mediu optic Dacă doriți să folosiți doar CD-uri (sau DVD-uri sau discuri     Blu-ray), dezactivați liniile „deb” care existau înainte în sources.list, prin plasarea unui diez (#) la începutul lor. Asigurați-vă că există o linie în /etc/fstab ce permite montarea     CD-ului la locația /cdrom (punctul de montare /cdrom este necesar pentru apt-cdrom). De exemplu, dacă/dev/scd0 reprezintă unitatea CD-ROM, /etc/fstab ar trebui să conțină o linie de genul:     /dev/scd0 /cdrom auto noauto,ro 0 0     A se reține că nu trebuie să existe nici un spațiu între cuvintele noauto,ro din cel de-al patrulea câmp.     Pentru a verifica funcționarea, introduceți un CD și încercați să rulați # mount /cdrom # aceasta va monta CD-ul în punctul de montare     # ls -alF /cdrom # aceasta va afișa directorul rădăcină din CD # umount /cdrom # aceasta va demonta CD-ul     Apoi, rulați     # apt-cdrom add     pentru fiecare CD-ROM Debian cu binare pe care îl aveți, pentru a adăuga date despre fiecare CD în baza de date APT. 4.4. Actualizarea pachetelor Metoda recomandată pentru actualizarea de la versiuni Debian precedente este folosirea utilitarului pentru administrarea     pachetelor apt-get. În lansările anterioare utilitarului aptitude era recomandat pentru acest scop, dar versiuni recente ale apt-get oferă același nivel de funcționalitate și se pare că produce în mai multe cazuri rezultatul dorit la actualizări. Nu uitați să montați toate partițiile necesare (în special     partiția rădăcină și partiția /usr) în mod citire-scriere, cu o comandă ca:     # mount -o remount,rw /punct_de_montare În continuare ar trebui să verificați că sursele APT (din /etc/ apt/sources.list) se referă la „wheezy” sau la „stable”. Nu ar trebui să fie nici o sursă care se referă la squeeze. +--------------------------------------------------+     |Notă | | | |Liniile de surse pentru CD-ROM pot uneori conține | |„unstable”. Deși asta ar putea fi derutant, ele nu| |trebuie schimbate. | +--------------------------------------------------+ 4.4.1. Înregistrarea sesiunii Este recomandat să utilizați programul /usr/bin/script pentru a înregistra sesiunea de actualizare. În cazul în care intervine     vreo problemă veți avea un istoric a ceea ce s-a întâmplat, iar dacă este nevoie, veți putea oferi informații exacte când raportați problema. Pentru a porni înregistrarea, tastați:     # script -t 2>~/upgrade-wheezyetapă.time -a ~/upgrade-wheezyetapă.script sau similar. Dacă trebuie să porniți înregistrarea din nou (ex. dacă trebuie să reporniți sistemul) folosiți valori diferite     pentru etapă pentru a indica ce etapă a actualizării este înregistrată. Nu puneți fișierul script într-un director temporar cum ar fi /tmp sau /var/tmp (fișiere în aceste directoare ar putea fi șterse în timpul actualizării sau la o repornire). Fișierul script vă va permite, de asemenea, să consultați informația care a defilat în afara ecranului. Dacă sunteți la     consola sistemul puteți schimba la VT2 (folosind Alt-F2) și, după ce vă autentificați, utilizați less -R ~root/ actualizare-wheezy.script pentru a vedea fișierul.     După terminarea actualizării, puteți opri comanda script tastând exit la prompt.     Dacă ați folosit opțiunea -t a lui script puteți folosi programul scriptreplay pentru a reda întreaga sesiune:     # scriptreplay ~/actualizare-wheezy.time ~/actualizare-wheezy.script 4.4.2. Actualizarea listei de pachete     Mai întâi trebuie preluată lista pachetelor disponibile în noua versiune. Aceasta se face cu:     # apt-get update 4.4.3. Verificați dacă aveți suficient spațiu pentru actualizare Înainte de a începe actualizarea completă, așa cum este descrisă în Secțiune 4.4.5, „Actualizarea sistemului ”, trebuie să vă asigurați că aveți suficient spațiu pe disc. În primul rând, orice pachet necesar pentru instalare, care este descărcat prin rețea este stocat în /var/cache/apt/archives (și subdirectorul partial/ în timpul descărcării), deci trebuie să aveți suficient spațiu pe sistemul de fișiere pe care se află /var/ pentru a     descărca pachetele ce vor fi instalate pe sistemul dumneavoastră. După descărcare veți avea nevoie de mai mult spațiu pe alte partiții de sistem pentru a instala atât pachetele actualizate (care e posibil să conțină binare mai mari sau mai multe date) cât și pachetele noi care vor fi aduse pentru actualizare. Dacă sistemul dumneavoastră nu are suficient spațiu este posibil să rămâneți cu o actualizare incompletă. În această situație, recuperarea este foarte dificilă. apt-get vă poate arăta informații detaliate despre spațiul     necesar pentru instalare. Înainte să începeți actualizarea, puteți vedea această estimare folosind comanda: # apt-get -o APT::Get::Trivial-Only=true dist-upgrade [ ... ]     XXX actualizate, XXX noi instalate, XXX de îndepărtat și XXX neactualizate. Trebuie descărcate xx.xMB de arhive. După această operațiune, AAAMB spațiu suplimentar va fi folosit. Notă Rulând această comandă la începutul procedeului de actualizare ar     putea genera o eroare, din motive descrise în următoarele secțiuni. În acest caz va trebui să așteptați până ați făcut o actualizare minimală conform Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem” înainte de a rula această comandă pentru a estima spațiul pe disc.     Dacă nu aveți spațiu suficient pentru actualizare, apt-get vă va avertiza cu un mesaj asemănător cu:     E: Nu aveți spațiu suficient în /var/cache/apt/archives/.     În această situație eliberați spațiu înainte de actualizare. Aveți mai multe opțiuni: * Ștergeți pachetele care au fost descărcate anterior pentru a fi instalate (în /var/cache/apt/archive). Curățarea depozitului temporar de pachete, cu comanda apt-get clean va șterge toate fișierele descărcate anterior. * Îndepărtați pachete uitate. Dacă ați utilizat aptitude sau apt-get pentru a instala manual pachete în squeeze, acesta va reține faptul că au fost instalate manual și va putea marca drept inutile pachetele care au fost instalate doar ca dependențe și nu mai sunt necesare deoarece pachetele care aveau nevoie de ele au fost șterse. În consecință nu va marca pentru ștergere pachetele pe care le-ați instalat manual. Pentru a îndepărta pachetele instalate automat și care nu mai sunt folosite, executați: # apt-get autoremove Puteți folosi și deborphan, debfoster sau cruft pentru a găsi pachete inutile. Nu dezinstalați pachetele prezentate de aceste unelte fără o examinare atentă, mai ales dacă folosiți opțiunile agresive, neimplicite, care sunt susceptibile de a da rezultate eronate cu privire la starea pachetelor. Este indicat să analizați pachetele sugerate pentru dezinstalare (ex: conținutul, dimensiunea și descrierea) înainte de a le dezinstala. * Îndepărtați pachete care ocupă prea mult loc și nu sunt necesare imediate (le puteți instala din nou după actualizare). Dacă aveți instalat pachetul popularity-contest, puteți folosi popcon-largest-unused pentru a afișa pachetele nefolosite care ocupă cel mai mult spațiu. Puteți găsi pachetele care ocupă cel mai mult spațiu cu dpigs (disponibil în pachetul debian-goodies) sau cu wajig (rulând wajig size). Puteți folosi și aptitude. Porniți aptitude în „modul vizual”, alegeți Vizualizări → Listă nouă simplă de pachete (Views → New Flat Package List în varianta engleză), apăsați tasta l și introduceți ~i, apăsați S și introduceți ~installsize iar ca rezultat veți obține o listă cu care veți putea lucra. * Din sistem se pot șterge fișierele de traducere și localizare, în caz că nu mai sunt necesare. Se poate instala localepurge și configura astfel încât doar câteva din localizări să fie păstrate în sistem. Aceasta va reduce din spațiul ocupat în /usr/share/ locale. * Mutați temporar pe un alt sistem sau ștergeți permanent fișierele     jurnal de sistem din /var/log/. * Folosiți un /var/cache/apt/archives temporar: puteți folosi un director pentru depozitul temporar de pe alt sistem de fișiere (dispozitiv de stocare USB, harddisk de împrumut, un alt sistem de fișiere în utilizare, ...) +-----------------------------------------------------+ |Notă | | | |Nu folosiți o partiție NFS deoarece conexiunea la | |rețea ar putea fi întreruptă în timpul actualizării. | +-----------------------------------------------------+ De exemplu, dacă aveți un dispozitiv USB montat la /media/usbkey: 1. ștergeți pachetele care au fost descărcate anterior spre instalare: # apt-get clean 2. copiați directorul /var/cache/apt/archives pe dispozitivul USB: # cp -ax /var/cache/apt/archives /media/usbkey/ 3. montați directorul pentru depozit temporar peste cel curent: # mount --bind /media/usbkey/archives /var/cache/apt/archives 4. după actualizare restaurați directorul /var/cache/apt/ archives original: # umount /media/usbkey/archives 5. ștergeți /media/usbkey/archives rămas. puteți crea directorul pentru depozit temporar pe orice sistem de fișiere montat pe sistemul dumneavoastră. * Executați o actualizare minimală a sistemului (citiți Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem”) sau actualizări parțiale a sistemului urmată de o actualizare completă. Acest lucru va face posibil să actualizați sistemul parțial și vă va permite curățirea depozitului temporar de pachete înainte de actualizarea completă. Țineți cont că pentru a putea șterge pachete în siguranță se     recomandă să treceți sources.list înapoi la squeeze după cum este descris în Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”. 4.4.4. Actualizare minimală de sistem În unele cazuri, dacă faceți direct o actualizare completă (așa cum e descrisă mai jos), puteți șterge un număr mare de pachete     pe care ați dori să le păstrați. Așadar vă recomandăm o actualizare în doi pași, mai întâi o actualizare minimală pentru a depăși conflictele, apoi o actualizare completă așa cum este descrisă în Secțiune 4.4.5, „Actualizarea sistemului ”.     Pentru a face acest lucru mai întâi rulați:     # apt-get upgrade     Aceasta are ca efect actualizarea acelor pachete care pot fi actualizate fără ca alte pachete să fie șterse sau instalate. Actualizarea minimală a sistemului poate fi folositoare și atunci     când sistemul nu dispune de spațiu suficient și nu se poate face o actualizare completă datorită constrângerilor de spațiu. Dacă pachetul apt-listchanges este instalat acesta va afișa     informații importante despre pachetele actualizate (în configurația implicită). După ce ați citit apăsați q pentru a ieși din cititor și a continua actualizarea. 4.4.5. Actualizarea sistemului     Odată executați pașii anteriori, sunteți gata să continuați cu partea principală a actualizării. Executați:     # apt-get dist-upgrade Notă     Procesul de actualizare pentru unele versiuni precedente recomanda utilizarea aptitude pentru actualizare. Această unealtă nu este recomandată pentru actualizări de la squeeze la wheezy. Aceasta va efectua o actualizare completă a sistemului, instalând cele mai noi versiuni disponibile ale tuturor pachetelor și va rezolva toate posibilele schimbări de dependențe dintre pachetele     din diferitele versiuni. Dacă este necesar, va instala câteva pachete noi (de obicei, versiuni de biblioteci mai noi sau pachete redenumite) și va elimina orice pachete învechite care sunt în conflict. Când actualizați de pe un set de CD-uri (sau DVD-uri), vi se va cere să introduceți anumite CD-uri la diverse momente în timpul     actualizării. S-ar putea să trebuiască să introduceți de mai multe ori același CD, datorită pachetelor interdependente dispersate pe mai multe CD-uri. Pachetele deja instalate care nu pot fi înnoite la versiuni mai noi fără a schimba statutul instalării altui pachet vor fi lăsate     la versiunea curentă (marcate ca „held back”). Acest lucru poate fi rezolvat prin utilizarea comenzii aptitude și alegerea acestor pachete pentru instalare sau prin rularea comenzii apt-get -f install pachet. 4.5. Probleme posibile în timpul actualizării     Secțiunile următoare descriu probleme cunoscute care pot apărea pe timpul procesului de actualizare la wheezy. 4.5.1. Dist-upgrade eșuează cu eroarea „Could not perform immediate configuration” În anumite cazuri pasul apt-get dist-upgrade poate să eșueze după     descărcarea pachetelor cu: E: Could not perform immediate configuration on 'package'. Please see man 5 apt.conf under APT::Immediate-Configure for details. Dacă se întâmplă acest lucru, rularea comenzii apt-get     dist-upgrade -o APT::Immediate-Configure=0 ar putea permite continuarea actualizării. O altă posibilă ocolire a problemei ar fi să adăugați temporar     surse pentru squeeze și wheezy în sources.list și să rulați apt-get update. 4.5.2. Programe îndepărtate Procesul de actualizare la wheezy ar putea solicita îndepărtarea unor pachete din sistem. Lista exactă de pachete va fi diferită în funcție de setul de pachete pe care le aveți instalate. Aceste     note de lansare oferă sfaturi generice despre programele care vor fi îndepărtate. Dacă aveți îndoieli înainte de a continua se recomandă examinarea listei cu pachete propuse pentru a fi șterse. 4.5.3. Conflicte sau cicluri de pre-dependențe Uneori este necesar să activați opțiunea APT::Force-LoopBreak în APT pentru a putea elimina temporar un pachet esențial, datorită     unei bucle Conflict/Pre-Dependență. apt-get vă va avertiza în legătură cu aceasta și va abandona actualizarea. Puteți ocoli această situație precizând opțiunea -o APT::Force-LoopBreak=1 în linia de comandă a lui apt-get. Este posibil ca structura dependențelor dintr-un sistem să fie     coruptă într-o asemenea măsură încât să necesite intervenție manuală. În mod obișnuit aceasta înseamnă utilizarea apt-get sau     # dpkg --remove nume_pachet     pentru a elimina pachetele problemă, sau     # apt-get -f install # dpkg --configure --pending     În cazuri extreme s-ar putea să fie nevoie să forțați o reinstalare cu o comandă cum ar fi     # dpkg --install /cale/către/nume_pachet.deb 4.5.4. Conflict de fișiere Dacă actualizați de la un sistem squeeze „pur” nu ar trebui să     apară conflicte de fișiere, însă acestea pot interveni dacă aveți pachete neoficiale de tip backport. Un conflict de fișiere poate rezulta într-o eroare de genul: Unpacking (from ) ... dpkg: error processing (--install): trying to overwrite `',     which is also in package dpkg-deb: subprocess paste killed by signal (Broken pipe) Errors were encountered while processing: Puteți încerca să rezolvați un conflict de fișiere prin     eliminarea forțată a pachetelor menționate în ultima linie a mesajului de eroare:     # dpkg -r --force-depends nume_pachet     După ce ați rezolvat problema, ar trebui să puteți continua actualizarea prin repetarea comenzilor apt-get descrise mai sus. 4.5.5. Modificări de configurare În timpul actualizării este posibil să apară întrebări referitor la configurarea sau re-configurarea mai multor pachete. Dacă sunteți întrebat dacă un fișier din directorul /etc/init.d, sau     fișierul /etc/manpath.config ar trebui înlocuit cu versiunea responsabilului de pachet, în general este necesar să răspundeți cu „da” („yes” în engleză) pentru a asigura integritatea sistemului. Puteți oricând reveni la versiunile vechi, deoarece acestea vor fi salvate cu extensia .dpkg-old. Dacă nu știți sigur ce să faceți, scrieți numele pachetului sau     fișierului și amânați rezolvarea problemelor pentru mai târziu. Puteți căuta în fișierul script informația afișată în timpul actualizării. 4.5.6. Schimbare a sesiunii la consolă Dacă faceți actualizare folosind consola de sistem locală, veți observa că la un moment dat în timpul actualizării consola va fi     mutată într-o altă vizualizare și procesul de actualizare nu va mai fi vizibil. Acest lucru se poate întâmpla spre exemplu pe sisteme de birou când este repornit managerul de display. Pentru a recupera consola cu procesul de actualizare în derulare va trebui să folosiți Ctrl+Alt+F1 (dacă sunteți în mediul grafic) sau Alt+F1 (dacă sunteți în modul text) pentru a vă întoarce la     terminalul virtual 1. Înlocuiți F1 cu tasta funcțională cu același număr ca terminalul virtual pe care se derulează procesul de actualizare. Puteți de asemenea să folosiți Alt+săgeată-stânga sau Alt+săgeată-dreapta pentru a schimba între diferitele terminale în mod text. 4.5.7. Atenție deosebită la anumite pachete În cele mai multe cazuri actualizarea pachetelor de la squeeze la wheezy ar trebui să se desfășoare fără probleme. Există un număr     mic de cazuri când este necesar să interveniți, fie înainte, fie în procesul de actualizare. Acestea sunt detaliate mai jos în funcție de pachet. 4.5.7.1. Sudo Dacă ați modificat /etc/sudoers atunci ar trebui să țineți cont     de schimbările făcute la modul în care este gestionată configurația sudo. Fișierul /etc/sudoers implicit include acum următoarele directive:     Defaults secure_path="/usr/local/sbin:/usr/local/bin:/usr/sbin:/usr/bin:/sbin:/bin"     #includedir /etc/sudoers.d Aceste linii nu sunt adăugate automat în /etc/sudoers în timpul actualizării. (Veți putea să rulați în continuare comenzi sudo     specificând calea completă.) Ar trebui să luați în considerare migrarea modificărilor locale în noul director /etc/sudoers.d și să folosiți fișierul /etc/sudoers implicit. De exemplu:     # mv /etc/sudoers /etc/sudoers.d/mychanges # mv /etc/sudoers.dpkg-new /etc/sudoers Ar putea fi necesară editarea fișierului /etc/sudoers.d/mychanges     pentru a îndepărta directive Defaults și #includedir nedorite. Ar fi bine să folosiți comanda visudo pentru aceasta:     # visudo -f /etc/sudoers.d/mychanges 4.5.7.2. Screen Versiunile GNU Screen din squeeze și wheezy nu folosesc același protocol de comunicare între clientul screen și serverul SCREEN.     Pachetul screen din Wheezy a fost modificat astfel încât cele mai importante funcții să fie prezente chiar dacă versiunile clientului și serverului screen nu se potrivesc. Cea mai proeminentă funcționalitate indisponibilă atunci când vă conectați la o sesiune Screen pornită cu versiunea screen din squeeze cu versiunea screen din wheezy ca și client este     redimensionarea terminalului (semnalul WINCH). Pentru a ocoli această problemă puteți să detașați și să reatașați clientul pentru ca dimensiunile terminalelor din screen să fie ajustate corect. Unele aplicații bazate pe ncurses, cum ar fi aptitude în modul     vizual ar putea lăsa urme ale conținutului precedent pe ecran. Apăsați Ctrl+L pentru a rezolva problema. Un al simptom (inofensiv) al unei conexiuni intra-versiuni ar fi     mesaje de genul „Message 40 of 12376 bytes too small” emise de screen.     Toate aceste probleme dispar imediat ce sesiunile Screen pornite cu versiunea screen din squeeze sunt încheiate.     Consultați și fișierul /usr/share/doc/screen/NEWS.Debian.gz din pachetul screen din wheezy. 4.5.7.3. Modulul PHP Suhosin Pachetul php5-suhosin a fost scos din distribuție. Dacă configurația PHP include și modulul suhosin încărcarea acestuia     va eșua după actualizare. Folosiți comanda dpkg --purge php5-suhosin pentru a îndepărta fișierul de configurare rămas în /etc/php5/conf.d/suhosin.ini. 4.6. Actualizarea nucleului și a pachetelor conexe Această secțiune explică actualizarea nucleului și identifică     potențialele probleme legate de aceasta. Puteți instala unul din pachetele linux-image-* oferite de Debian sau să compilați un nucleul personalizat din surse. O mare parte din informația expusă în această secțiune se bazează pe presupunerea că veți folosi un nucleu modular din Debian     împreună cu initramfs-tools și udev. Dacă ați ales să folosiți un nucleu ce nu necesită initrd sau este folosit un alt generator initrd, atunci o parte din aceste informații ar putea să nu fie de interes. 4.6.1. Instalarea meta-pachetului de nucleu Atunci când actualizați (folosind dist-upgrade) de la squeeze la wheezy, este indicat să instalați un meta-pachet linux-image-*,     dacă nu ați făcut deja acest lucru. Acest pachet poate fi instalat automat prin procesul de actualizare a distribuției. Puteți verifica acest lucru rulând comanda:     # dpkg -l "linux-image*" | grep ^ii Dacă această comandă nu afișează nimic, atunci va trebui să     instalați manual un pachet linux-image nou. Pentru a vedea o listă cu meta-pachetele linux-image disponibile, rulați comanda:     # apt-cache search linux-image- | grep -v transition Dacă nu sunteți siguri ce pachet ar trebui să alegeți, rulați comanda uname -r și căutați un pachet cu un nume asemănător. De     exemplu, dacă va fi afișat „2.6.32-5-amd64” este recomandat să instalați linux-image-amd64. Puteți folosi și apt-cache pentru a vedea descrierea lungă a fiecărui pachet pentru a face o alegere potrivită. De exemplu:     # apt-cache show linux-image-amd64 Utilizați apoi comanda apt-get install pentru instalare. Odată ce     ați instalat noul nucleu va trebui să reporniți sistemul cu prima ocazie pentru a beneficia de acesta. Pentru cei mai îndrăzneți există un mod mai ușor să compilați propriul nucleu folosind Debian. Instalați sursele nucleului oferite de pachetul linux-source. Puteți folosi ținta deb-pkg     disponibilă în fișierul „makefile” ce vine cu sursele pentru a construi fișierele binare. Mai multe informații pot fi găsite în manualul Debian Linux Kernel Handbook (http:// kernel-handbook.alioth.debian.org/) , care este disponibil și sub forma pachetului debian-kernel-handbook. Dacă este posibil, ar fi spre avantajul dumneavoastră să înnoiți pachetul cu nucleul separat de procedura de dist-upgrade pentru a     reduce șansele de a avea temporar probleme la inițializarea sistemului. A se reține că aceasta ar trebui să se facă doar după înnoirea minimală descrisă în Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem”. 4.6.2. Probleme de temporizare a inițializării („waiting for root device”) Dacă un initrd creat cu initramfs-tools este folosit pentru a     inițializa sistemul, în unele cazuri crearea fișierelor-dispozitiv de către udev poate avea loc prea târziu pentru ca scripturile de inițializare să le poată utiliza. Simptomele obișnuite sunt eșuarea inițializării deoarece sistemul de fișiere rădăcină nu poate fi montat și sunteți transferat la un interpretor de comenzi pentru depanare: Gave up waiting for root device. Common problems: - Boot args (cat /proc/cmdline) - Check rootdelay= (did the system wait long enough?)     - Check root= (did the system wait for the right device?) - Missing modules (cat /proc/modules; ls /dev) ALERT! /dev/ceva does not exist. Dropping to a shell! (initramfs) Dar dacă verificați mai târziu veți găsi toate fișierele dispozitiv în /dev. Aceasta s-a observat în cazurile în care sistemul de fișiere rădăcină se află pe un disc USB sau RAID, mai ales dacă este folosit LILO. O soluție alternativă pentru această problemă este folosirea     parametrului de inițializare rootdelay=9. Valoarea pentru limita de timp (în secunde) poate necesita ajustări. 4.7. Pregătirile pentru următoarea versiune     După actualizare sunt mai multe lucruri pe care le puteți face pentru a pregăti următoarea lansare. * Îndepărtați pachetele inutile sau învechite după cum este descris în Secțiune 4.4.3, „Verificați dacă aveți suficient     spațiu pentru actualizare”. Ar trebui să verificați ce fișiere de configurare folosesc acestea și să luați în considerare eliminarea pachetelor pentru a îndepărta fișierele de configurare. 4.8. Pachete învechite Deși aduce câteva sute de pachete noi, wheezy mai înlocuiește și omite mai mult de patru mii de pachete vechi care au fost în squeeze. Nu se oferă nici o modalitate de tranziție pentru aceste     pachete. Deși nimic nu vă oprește să continuați să folosiți aceste pachetele, proiectul Debian va opri suportul de securitate pentru ele la un an după lansarea lui wheezy^[5] și nu va oferi alt suport între timp. Se recomandă înlocuirea lor cu alternative, dacă acestea există. Există multe motive pentru care pachetele pot fi eliminate din distribuție: nu mai sunt întreținute de către autorii originari, nu mai există un dezvoltator Debian interesat de întreținerea     pachetelor, funcționalitatea oferită a fost înlocuită de alt software (sau o nouă versiune), sau nu mai sunt considerate a fi potrivite pentru wheezy datorită problemelor avute. În cazul din urmă, pachetele ar putea fi încă prezente în distribuția „ instabil”. Detectarea pachetelor „învechite” într-un sistem actualizat este ușoară, deoarece vor fi marcate ca atare în interfețele de     administrare a pachetelor. Dacă folosiți aptitude, veți observa o listă a acestor pachete în secțiunea „Pachete învechite și pachete create local”. Sistemul Debian de raportare a problemelor (Debian Bug Tracking System) (http://bugs.debian.org/) oferă deseori informații suplimentare despre motivele pentru care un pachet a fost     eliminat. Ar trebui să analizați atât arhiva problemelor pentru pachetul în sine, cât și pentru pseudo-pachetul ftp.debian.org (http://bugs.debian.org/cgi-bin/pkgreport.cgi?pkg=ftp.debian.org& archive=yes) . Lista pachetelor depășite include: * mysql-server-5.1, succesorul fiind mysql-server-5.5. * postgresql-8.4, succesor este postgresql-9.1. Wheezy furnizează doar un pachet postgresql-plperl-8.4 actualizat, care este îmbinat cu noua versiune de libperl pentru a permite actualizarea la noua versiune Perl din wheezy fără a face instalările postgresql-8.4 existente inutile. Îndată ce actualizarea sistemului de operare este încheiată ar trebui să planificați actualizarea clusterelor de baze de date PostgreSQL 8.4 la noul PostgreSQL versiunea 9.1 folosind utilitarul pg_upgradecluster. * python2.5, succesorul fiind python2.7. * portmap, succesorul fiind rpcbind. * sun-java6, succesorul fiind openjdk-7. * gdm, succesorul fiind gdm3. Utilizatorii mediilor de birou „ușoare”, cum sunt Xfce sau LXDE ar putea lua în considerare lightdm ca alternativă mai potrivită. * mpich, succesorul fiind openmpi și mpich2. * Managerul de ecran OpenGL compiz. Consultați rapoartele # 677864 (http://bugs.debian.org/677864) (și #698815 (http:// bugs.debian.org/698815) ). * Unele din driverele video Xorg nu mai sunt disponibile în wheezy și sunt învechite. Acestea includ xserver-xorg-video-nv, și xserver-xorg-video-radeonhd. Acestea pot fi șterse ca parte a procesului de actualizare. Utilizatorii ar trebui să instaleze în schimb     xserver-xorg-video-all. * Toate pachetele Horde 3, ce furnizează software de colaborare pe web au fost scoase din distribuție și sunt învechite. Acestea includ ansel1, chora2, dimp1, gollem, horde-sam, horde3, imp4, ingo1, kronolith2, mnemo2, nag2, sork-forwards-h3, sork-passwd-h3, sork-vacation-h3 și turba2. Deoarece pachetele Horde 4 nu au atins un nivel de calitate satisfăcător înainte de lansarea wheezy nu au fost incluse în distribuție. Acestea ar putea fi disponibile în „testare” ca și pachete cu numele php-horde-*. * Majoritatea pachetelor Kolab, care furnizează un server de groupware, au fost scoase din distribuție. Acestea includ kolab-cyrus-imapd, kolab-webadmin, kolabd, libkolab-perl, php-kolab-filter șiphp-kolab-freebusy. Începând cu 2012 Kolab a intrat într-un proces de rescriere majoră și ar putea fi distribuit cu o versiune Debian viitoare ca și pachetul kolab . NB: serverul SOGo (denumit anterior Scalable OpenGroupware.org) este distribuit cu wheezy ca și sogo. * Toate pachetele OpenERP 5 au fost scoase din distribuție și sunt învechite. Acestea includ openerp-client, openerp-server și openerp-web. * Pachetul pootle 2.0.5 a fost scos din distribuție. * Pachetele uw-imapd și ipopd au fost scoase din distribuție. Există alternative mai bune, cum ar fi dovecot-imapd și courier-imap pentru IMAP, sau dovecot-pop3d și courier-pop pentru POP3. * Pachetul drupal6 nu mai este disponibil și a fost înlocuit de drupal7. Totuși nu există o cale de actualizare automată. Utilizatorii trebuie să citească Wikiul Debian (http:// wiki.debian.org/Drupal/Upgrade/From6To7) . 4.8.1. Pachetele marionetă Anumite pachete din squeeze au fost împărțite în mai multe pachete în wheezy, deseori pentru a îmbunătăți mentenabilitatea sistemului. Pentru a ușura actualizarea în aceste cazuri, wheezy     oferă pachete „marionetă”: pachete goale care au același nume ca versiunea din squeeze cu dependențe ce cauzează instalarea pachetelor noi. Aceste pachete „marionetă” sunt considerate învechite și după actualizare pot fi dezinstalate fără probleme. Cele mai multe (însă nu toate) descrieri ale pachetelor marionetă indică scopul lor. Descrierile pachetelor marionetă nu sunt uniforme, totuși puteți folosi deborphan cu opțiunile --guess-*     (de ex. --guess-dummy) pentru a le detecta în sistemul dumneavoastră. Notați faptul că anumite pachete marionetă nu sunt destinate dezinstalării după actualizare, ci sunt utilizate pentru a urmări în timp versiunea curentă a unui program. -------------- ^[1] Dacă prioritatea debconf este stabilită la un nivel foarte     ridicat puteți preveni întrebările de configurare, dar serviciile care depind de opțiuni de configurare implicite ce nu se potrivesc sistemului dumneavoastră nu vor porni. ^[2] Spre exemplu: serviciile DNS sau DHCP, îndeosebi când nu există redundanță sau soluție de rezervă. În cazul DHCP     utilizatorii pot fi deconectați de la rețea dacă timpul de deținere a adresei este mai mic decât timpul necesar procesului de înnoire.     ^[3] Această facilitate poate fi dezactivată prin adăugarea parametrului panic=0 la parametrii de inițializare. ^[4] Sistemul de management al pachetelor din Debian nu permite,     în mod normal, unui pachet să șteargă sau să înlocuiască un fișier deținut de alt pachet, decât dacă a fost definit ca înlocuitor pentru acel pachet. ^[5] Sau atât timp cât nu este o altă lansare în acel interval de     timp. În mod obișnuit sunt doar două versiuni stabile suportate în același timp. Cap. 5. Probleme în wheezy de care ar trebui să știți Uneori, modificările introduse într-o versiune nouă au efecte secundare pe care nu le putem evita în mod rezonabil sau     schimbările expun probleme în altă parte. Aceasta secțiune documentează problemele cunoscute. Vă rugăm să citiți și erata, documentația pachetelor relevante, rapoarte de probleme și alte informații menționate în Secțiune 6.1, „Referințe suplimentare”. 5.1. Suportul pentru LDAP     O funcție în bibliotecile criptografice utilizate de bibliotecile LDAP cauzează eșecul programelor ce folosesc LDAP și încearcă să schimbe privilegiile efective când se conectează la un server     LDAP folosind TLS sau SSL. Acest lucru poate cauza probleme pentru programele suid pe sisteme ce folosesc libnss-ldap cum ar fi sudo, su sau schroot și pentru programele suid care efectuează căutări LDAP ca sudo-ldap. Este recomandat să înlocuiți pachetul libnss-ldap cu libnss-ldapd     , o nouă bibliotecă care folosește un daemon separat (nslcd) pentru toate căutările LDAP. Pachetul libpam-ldap de asemenea poate fi înlocuit cu libpam-ldapd. Rețineți că libnss-ldapd recomandă daemonul de cache NSS (nscd).     Ar trebui să evaluați dacă acesta este adecvat în mediul dumneavoastră înainte de a-l instala. Ca o alternativă la nscd puteți lua în considerare și unscd. Mai multe informații puteți găsi în rapoartele #566351 (http://     bugs.debian.org/566351) și #545414 (http://bugs.debian.org/ 545414) . 5.2. Starea securității navigatoarelor web Debian 7.0 include mai multe motoare de navigatoare, care sunt afectate de un flux constant de vulnerabilități de securitate. Rata mare de vulnerabilități și lipsa parțială a suportului din partea dezvoltatorilor în forma unor versiuni cu suport mai lung face ca suportarea acestor navigatoare cu modificări adaptate la     versiunea mai veche să fie foarte dificilă. Mai mult, datorită interdependențelor de biblioteci actualizarea la o versiune mai nouă este imposibilă. În aceste condiții, navigatoarele construite pe baza motoarelor webkit, qtwebkit și khtml sunt incluse în Wheezy, dar nu au suport de securitate complet. Aceste navigatoare nu ar trebui folosite cu situri web care nu sunt de încredere. Pentru utilizare generală recomandăm navigatoarele construite pe     baza motorului xulrunner (Iceweasel și Iceape), navigatoare bazate pe motorul Webkit (ex. Epiphany) sau Chromium. Xulrunner a avut un istoric bun în privința adaptabilității     remediilor către versiuni mai vechi. Chromium, deși este bazat pe Webkit, este un pachet periferic, care va fi actualizat prin recompilarea versiunii Chromium curente pentru stabil. 5.3. ConsoleKit și manageri de display alternativi ConsoleKit în Debian 7.0 nu consideră locale sesiunile pornite     folosind startx sau manageri de display care nu dispun de integrare cu consolekit (ex.: xdm sau slim). Acest lucru poate preveni accesul la anumite dispozitive.     Recomandăm folosire unuia dintre gdm3, kdm sau lightdm. 5.4. Schimbări în mediul de birou GNOME și suportul pentru acesta Anumite utilitare pentru accesibilitate nu sunt activate implicit     in managerul de display GNOME (gdm3). Cea mai simpla metoda de activare a zoomului sau a tastaturii vizuale sunt activarea interfeței „shell”. Pentru aceasta editați fișierul /etc/gdm3/greeter.gsettings și înlăturați indicatorul de comentariu de la următoarea directivă: session-name='gdm-shell'     dar marcați ca și comentariu session-name='gdm-fallback' Țineți cont ca este necesară o placă grafică 3D compatibilă, motiv pentru care nu este activată implicit. 5.5. Schimbări în mediul de birou KDE Pachetul knetworkmanager este considerat învechit și a fost     înlocuit cu plasma-widget-networkmanagement în noul spațiu de lucru KDE Plasma Workspace. Dacă utilizați aplicația învechită knetworkmanager va trebui să     faceți câteva configurații manuale. După actualizare va fi necesar să adăugați manual plasma-widget-networkmanagement pe panou sau suprafața de lucru. În același timp, dacă conexiunea la rețea nu trebuie să depindă     de activarea unui widget, va trebui să o marcați ca și conexiune de sistem („system connection”). 5.6. NetworkManager Pentru a evita conflicte NetworkManager poate detecta dacă o interfață de rețea este gestionată de ifupdown, dar nu și dacă     este gestionată de alte programe, cum ar fi wicd-daemon. Când se încearcă stabilirea unei conexiuni de rețea pot rezulta probleme și efecte neașteptate. De exemplu, dacă wicd-daemon și NetworkManager funcționează în același timp încercarea de a folosi un client wicd pentru a stabili o conexiune va eșua cu mesajul de eroare: Connection Failed: bad password Încercarea de a folosi un client NetworkManager va eșua cu: NetworkManager is not running. Please start it.     Se recomandă ca utilizatorii de GNOME să instaleze și să încerce NetworkManager, dar daemonul NetworkManager poate fi dezactivat permanent folosind următoarea comandă: # update-rc.d network-manager disable După dezactivarea deamonului se recomandă să examinați conținutul /etc/resolv.conf. Acest fișier este folosit pentru a specifica serverele DNS pentru rezoluția numelor, dar conținutul fișierului ar putea fi înlocuit de NetworkManager. 5.7. perl-suid îndepărtat Comanda suidperl a fost scoasă de către autori începând cu 5.12. În consecință pachetul perl-suid care a fost distribuit cu Debian     a fost de asemeni scos din distribuție. Posibile alternative includ folosirea unui simplu program C setuid care execută un script Perl dintr-o locație fixă, sau folosirea unui utilitar mai general, cum ar fi sudo. 5.8. Versiunile Request Tracker Dacă aveți request-tracker3.8 instalat pe un sistem squeeze, țineți cont că acest pachet a fost scos din wheezy, pentru a fi înlocuit cu request-tracker4. Sunt necesare câteva operațiuni manuale pentru a actualiza de la request-tracker3.8 la     request-tracker4: instalați request-tracker4 în paralel cu instalarea existentă de request-tracker3.8 și consultați notele de instalare/actualizare din /usr/share/doc/request-tracker4/ README.Debian.gz (secțiunea: „Upgrading from request-tracker3.8 to request-tracker4”). Aceiași procedură se aplică dacă utilizați request-tracker3.6 sau     pachete mai vechi din versiuni Debian anterioare. În acest caz se recomandă actualizarea pas cu pas, folosind documentele de actualizare respective. 5.9. Schimbări pentru bootlogd bootlogd a fost mutat din sysvinit-utils într-un pachet separat bootlogd. Dacă doriți să folosiți în continuare bootlogd va     trebui să instalați pachetul bootlogd. Totodată fișierul de configurare /etc/default/bootlogd cu opțiunea BOOTLOGD_ENABLE nu mai există. Dacă nu doriți să rulați bootlogd ștergeți pachetul bootlogd. 5.10. /etc/mtab și _netdev Fișierul /etc/mtab, folosit pentru a stoca lista cu sisteme de fișiere montate a fost schimbat într-o legătură simbolică către / proc/mounts. În aproape orice situație această schimbare va rezulta într-un sistem mai robust, deoarece lista nu poate devia de la realitate. Totuși, dacă folosiți opțiunea _netdev în /etc/ fstab pentru a indica faptul că un sistem de fișiere este un sistem de fișiere în rețea care necesită tratament special, aceasta nu va mai fi adăugată în /proc/mounts după repornire.     Acest lucru nu va cauza probleme pentru sistemele de fișiere standard, cum ar fi NFS, deoarece acestea nu se bazează pe opțiunea _netdev. Sisteme de fișiere care sunt neafectate de această problemă sunt ceph, cifs, coda, gfs, ncp, ncpfs, nfs, nfs4, ocfs2 și smbfs. Pentru sistemele de fișiere care depind de _netdev pentru demontarea corectă la oprire, de exemplu la utilizarea unui NBD, un mtab static va fi singura metodă de a folosi _netdev în wheezy. Dacă aveți o asemenea configurație atunci după ce ați încheiat actualizarea la wheezy restaurați un /etc/mtab static în felul următor: * Editați /etc/init.d/checkroot.sh marcați ca și comentariu aceste linii: if [ "$rootmode" != "ro" ]; then mtab_migrate fi * Dacă ați repornit sistemul și /etc/mtab este o legătură simbolică:     # rm /etc/mtab # cp /proc/mounts /etc/mtab Adăugați opțiunea _netdev prin remontarea sistemelor de fișiere afectate: # mount -o remount sistem-de-fișiere /etc/mtab va fi recreat corespunzător data viitoare când reporniți sistemul. 5.11. Tranziția de la pdksh la mksh Pachetul Public Domain Korn Shell (pdksh) va fi retras în     versiunea de după wheezy, deoarece pdksh nu mai este menținut (nu a mai fost dezvoltat activ din 1999). Pachetul MirBSD Korn Shell (mksh) conține succesorul acestuia, care a evoluat din Public Domain Korn Shell și a fost ținut la zi cu standardul POSIX pentru interpretorul de comenzi. În Debian wheezy, pdksh este un pachet de tranziție care folosește lksh, o variantă de mksh compilată cu opțiuni speciale de compatibilitate pentru a furniza o legătură simbolică pdksh. Acest binar de compatibilitate este mai apropiat de tradiționalul Public Domain Korn Shell decât mksh. Deoarece conține îmbunătățiri care schimbă comportamentul nu este un înlocuitor direct. De aceea sunteți sfătuit să schimbați scripturile #!/bin/pdksh     la #!/bin/mksh și să le testați. Dacă testul eșuează ar fi bine să modificați scripturile. Dacă dintr-un motiv oarecare acest lucru nu este posibil puteți să le modificați să utilizeze #!/bin/lksh și să le testați din nou. Acest test are șanse mai mari să reușească fără să modificați mult cod, dar țineți cont că la un moment dat pachetul de tranziție va fi scos din Debian. Binarul de compatibilitate nu este potrivit pentru utilizare interactivă, deci va trebui să modificați shellul de autentificare pentru utilizatorii de Korn Shell. Pentru o întrerupere cât mai mică a serviciilor faceți acest lucru înainte de actualizarea sistemului de operare: instalați pachetul mksh și modificați interpretorul de comenzi la autentificare și/sau     interactiv din pdksh în mksh. Ar fi bine să copiați și /etc/skel /.mkshrc în directoarele utilizatorilor, deoarece furnizează unele funcții cum ar fi pushd, popd și dirs, precum și un PS1 (prompter de shell). 5.12. Compatibilitate Puppet 2.6 / 2.7 Când actualizați un sistem gestionat de Puppet de la squeeze la wheezy trebuie să vă vă asigurați că puppetmasterul respectiv     rulează cel puțin versiunea 2.7. Dacă masterul rulează puppetmaster din squeeze, sistemul wheezy gestionat nu va putea să se conecteze la el.     A astfel de combinație va rezulta în următorul mesaj de eroare la următoarea activare puppet agent:     Could not retrieve catalog from remote server: Error 400 on SERVER: No support for http method POST     Pentru a rezolva această problemă trebuie actualizat puppetmaster. Un master 2.7 poate gestiona un sistem client 2.6. 5.13. Implicațiile multiarch pentru ansamblul de unelte Introducerea multiarch (descrisă în Secțiune 2.2.2, „Multiarch”) schimbă căile pentru anumite fișiere, ceea ce ar putea să     contravină presupunerilor făcute de componente ale ansamblului de unelte. Ansamblul de unelte din Debian a fost actualizat, dar utilizatorii care încearcă să compileze sau să folosească compilatoare externe trebuie să cunoască acest aspect. Indicii pentru a putea ocoli asemenea probleme pot fi găsite în /     usr/share/doc/libc6/NEWS.Debian.gz și în raportul #637232 (http:/ /bugs.debian.org/637232) . 5.14. Suporturi SQL pentru Cyrus SASL Configurația motoarelor SQL pentru Cyrus SASL furnizată în     pachetul libsasl2-modules-sql package a fost modificată de la o configurație specifică pentru fiecare bază de date (ex. mysql) la pluginul generic sql auxprop. Fișierele de configurare pentru aplicațiile care folosesc SASL trebuie actualizate, de exemplu: auxprop_plugin: mysql     trebuie înlocuit cu: auxprop_plugin: sql sql_engine: mysql Suplimentar, interogarea SQL (dacă este folosită) trebuie să aibă     %u înlocuit cu %u@%r, deoarece „user” și „realm” sunt acum furnizate separat. 5.15. Firmware pentru drivere de rețea și grafice Anumite drivere pentru hardware, inclusiv drivere pentru plăci de     rețea (cu sau fără fir), precum și driverul pentru componentele grafice ATI/AMD necesită firmware suplimentar pentru a opera corect. Aceste firmware-uri adesea nu sunt software liber, deci sunt     disponibile doar din arhiva non-free, în pachetul firmware-linux și alte (http://packages.debian.org/search?keywords=firmware& searchon=names&suite=wheezy§ion=all) pachete. Cap. 6. Mai multe informații despre Debian 6.1. Referințe suplimentare În afară de aceste note de lansare și de ghidul de instalare există mai multă documentație despre Debian, disponibilă de la Proiectul de documentație Debian (DDP), al cărui obiectiv este de a crea documentație de calitate pentru utilizatorii și     dezvoltatorii Debian. Documentația disponibilă include Manualul de referință Debian, Ghidul noilor responsabili Debian, Debian FAQ și multe altele. Pentru detalii complete despre resursele disponibile consultați situl web pentru Documentație Debian (http://www.debian.org/doc/) și situl web Debian Wiki (http:// wiki.debian.org/) . Documentația pentru orice pachet individual este instalată în /     usr/share/doc/pachet. Aceasta poate include informații despre drepturile de autor, detalii specifice Debian, precum și documentația originală a pachetului. 6.2. Obținerea de ajutor Există multe surse de ajutor, sfaturi și suport pentru utilizatorii Debian, însă acestea ar trebui considerate doar dacă     cercetarea documentației a epuizat toate sursele. Această secțiune oferă o scurtă introducere despre aceste surse, ce ar putea fi de ajutor noilor utilizatori Debian. 6.2.1. Listele de discuții Listele de discuții cu cel mai mare interes pentru utilizatorii Debian sunt debian-user (engleză) și debian-user-limbă (pentru alte limbi). Pentru informații despre aceste liste și detalii     despre înscriere, a se vedea http://lists.debian.org/ (http:// lists.debian.org/) . Vă rugăm să verificați arhivele pentru răspunsuri la întrebările dumneavoastră înainte de a trimite mesaje și să respectați regulile listei. 6.2.2. Internet Relay Chat Debian dispune de un canal IRC în rețeaua OFTC dedicat pentru     suportul și ajutorul utilizatorilor Debian. Pentru a accesa canalul configurați clientul IRC preferat pentru irc.debian.org și alăturați-vă #debian. Vă rugăm să respectați uzanțele canalului și să respectați alți     utilizatori. Ghidul uzanțelor este disponibil pe Debian Wiki (http://wiki.debian.org/DebianIRC) .     Pentru mai multe informații despre OFTC vă rugăm vizitați situl web (http://www.oftc.net/) . 6.3. Raportarea problemelor Ne străduim să facem din Debian un sistem de operare de înaltă calitate. Totuși, aceasta nu înseamnă că pachetele furnizate de noi sunt complet lipsite de probleme. Conform cu filozofia Debian     despre un model de „dezvoltare deschisă” și ca un serviciu pentru utilizatorii noștri, oferim toate informațiile legate de problemele raportate în Sistemul de gestiune al problemelor (Bug Tracking System - BTS). Sistemul poate fi navigat la http:// bugs.debian.org/ (http://bugs.debian.org/) . Dacă ați descoperit o problemă în distribuție sau în software-ul din pachete, vă rugăm să o raportați pentru ca aceasta să fie remediată în următoarele versiuni. Raportarea erorilor necesită o     adresă de poștă electronică validă. Cerem acest lucru pentru a putea urmări problemele și pentru ca dezvoltatorii să poată lua legătura cu cei care raportează problemele, în caz că au nevoie de mai multe informații. Puteți trimite un raport de problemă folosind programul reportbug sau manual, folosind poșta electronică. Puteți citi mai multe     despre Sistemul de gestionare a problemelor și cum se poate utiliza citind documentația de referință (disponibilă în /usr/ share/doc/debian dacă aveți instalat doc-debian) sau online la Bug Tracking System (http://bugs.debian.org/) . 6.4. Contribuirea la Debian Nu trebuie să fiți un expert pentru a contribui la Debian. Prin asistarea utilizatorilor cu probleme pe diversele liste (http:// lists.debian.org/) contribuiți la comunitate. Identificând (și, de asemenea, rezolvând) problemele legate de dezvoltarea distribuției prin participarea la listele (http:// lists.debian.org/) de dezvoltare este o altă metodă de a ajuta.     Pentru a menține calitatea înaltă a distribuției Debian raportați problemele (http://bugs.debian.org/) întâlnite și ajutați dezvoltatorii să le rezolve. Dacă vă pricepeți la scris poate doriți să contribuiți mai activ, ajutând la scrierea documentației (http://www.debian.org/doc/cvs) sau traducând (http://www.debian.org/international/) documentația existentă în limba dumneavoastră. Dacă puteți dedica mai mult timp, puteți gestiona o piesă din colecția de software liber inclusă în Debian. De un real folos ar fi să adoptați sau să întrețineți programe solicitate pentru includere în Debian. Informații suplimentare găsiți la baza de date respectivă (Work Needing and Prospective Packages) (http://     www.debian.org/devel/wnpp/) . Dacă aveți un interes pentru grupuri specifice s-ar putea să vă placă contribuția la unele din sub-proiectele (http://www.debian.org/devel/#projects) Debian ce includ portări pentru anumite arhitecturi și Debian Pure Blends (http://wiki.debian.org/DebianPureBlends) , adică Debian optimizat pentru grupuri specifice de utilizatori. În orice caz, dacă lucrați în orice fel în comunitatea software liber, ca utilizator, programator, autor de documentație sau     traducător, ajutați deja efortul pentru software liber. Contribuțiile aduc satisfacții și bună dispoziție, și pe lângă oportunitatea de a cunoaște noi persoane crează un sentiment bun în interior. Anexa A. Gestionarea sistemului squeeze înainte de actualizare Această anexă conține informații despre cum să vă asigurați că     puteți instala sau actualiza pachete squeeze înainte de a actualiza la wheezy. Acest lucru ar trebui să fie necesar doar în anumite situații. A.1. Actualizarea sistemului squeeze Practic aceasta nu este diferită de altă actualizare pe care ați efectuat-o pentru squeeze. Singura diferență este că trebuie să     vă asigurați mai întâi că lista de pachete încă conține referințe către squeeze, după cum se explică în Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”. Dacă actualizați sistemul dumneavoastră folosind un sit-oglindă     Debian, atunci sistemul va fi actualizat automat la ultima versiune intermediară de squeeze. A.2. Verificarea listei de surse Dacă oricare dintre liniile din /etc/apt/sources.list se referă la 'stable', înseamnă că deja „utilizați” wheezy. Poate nu doriți     acest lucru dacă nu sunteți pregătit pentru actualizare. Dacă ați rulat deja apt-get update, puteți încă da înapoi urmând procedurile de mai jos. Dacă deja ați instalat pachete din wheezy, probabil nu mai are rost să mai instalați pachete din squeeze. În acest caz va trebui     să decideți dacă doriți să continuați sau nu. Este posibil să reveniți la versiuni anterioare ale pachetelor, însă acest subiect nu este acoperit aici. Deschideți fișierul /etc/apt/sources.list cu editorul preferat     (ca root) și verificați toate liniile care încep cu deb http: sau deb ftp: pentru referințe la „stable”. Dacă ați găsit, modificați stable în squeeze. Dacă aveți linii care încep cu deb file:, va trebui să verificați     dacă locația la care se referă conține o arhivă squeeze sau wheezy. Important     Nu modificați liniile care încep cu deb cdrom:. În felul acesta veți invalida linia și va trebui să rulați apt-cdrom din nou. Nu vă alarmați dacă o linie de surse „cdrom” se referă la unstable. Deși acest lucru poate crea confuzii, este normal.     Dacă ați efectuat modificări, salvați fișierul și executați     # apt-get update     pentru a actualiza lista de pachete. A.3. Îndepărtarea fișierelor de configurare inutile Înainte de a actualiza sistemul la wheezy este recomandat să     îndepărtați fișierele vechi de configurare (cum ar fi fișierele *.dpkg-{new,old} din /etc, precum și fișierul /etc/X11/ XF86Config-4^[6]) din sistem. A.4. Actualizați localizările învechite la UTF-8 Dacă sistemul dumneavoastră este localizat folosind o localizare care nu este bazată pe UTF-8 este important să configurați sistemul să folosească UTF-8. În trecut au fost raportate     probleme^[7] care se manifestă doar atunci când se folosește o localizare non-UTF-8. Pe un sistem de birou, asemenea localizări sunt suportate doar prin niște improvizații urâte în bibliotecile de sistem și nu putem oferi suport decent pentru utilizatorii care încă le mai folosesc. Pentru a configura localizarea sistemului puteți rula comanda dpkg-reconfigure locales. Asigurați-vă că alegeți o localizare UTF-8 atunci când vă este prezentată întrebarea despre     localizarea implicită a sistemului (n.tr.: pentru limba română localizarea corectă este „ro_RO.UTF-8”). Suplimentar ar trebui să verificați setările de localizare a utilizatorilor de pe sistemul dumneavoastră ca să vă asigurați că nu este definită o localizare învechită în configurația lor. -------------- ^[6] Începând cu versiunea 2:1.7.7-12 xorg-server nu mai citește     fișierul XF86Config-4. Consultați și #619177 (http:// bugs.debian.org/619177) . ^[7] În protectorul de ecran GNOME folosirea caracterelor non-ASCII, suportul pam_ldap sau chiar și deblocarea ecranului nu sunt fiabile dacă nu se folosește UTF-8. Cititorul de ecran GNOME este afectat de problema #599197 (http://bugs.debian.org/599197) . Managerul de fișiere Nautilus (și toate programele bazate pe glib, și probabil și toate programele bazate pe QT) presupun că numele fișierelor sunt UTF-8, în timp ce interpretorul de comenzi     presupune că sunt în codificarea localei curente. În utilizarea de zi cu zi numele de fișiere non-ASCII sunt inutilizabile în asemenea configurații. Mai mult, cititorul de ecran gnome-orca (care asigură accesul utilizatorilor nevăzători la mediul GNOME) necesită o locală UTF-8 începând cu Squeeze. Cu un set de caractere vechi va fi incapabil să citească informațiile ferestrelor pentru elemente cum ar fi Nautilus, GNOME Panel sau meniul Alt-F1. Anexa B. Contribuitorii la Notele de lansare     Multe persoane au contribuit la notele de lansare, printre care Adam Di Carlo, Andreas Barth, Andrei Popescu, Anne Bezemer, Bob Hilliard, Charles Plessy, Christian Perrier, Daniel Baumann, David Prévot, Eddy Petrișor, Emmanuel Kasper, Esko Arajärvi, Frans Pop, Giovanni Rapagnani, Gordon Farquharson, Javier Fernández-Sanguino Peña, Jens Seidel, Jonas Meurer, Jonathan     Nieder, Josip Rodin, Julien Cristau, Justin B Rye, LaMont Jones, Luk Claes, Martin Michlmayr, Michael Biebl, Moritz Mühlenhoff, Noah Meyerhans, Noritada Kobayashi, Osamu Aoki, Peter Green, Rob Bradford, Samuel Thibault, Simon Bienlein, Simon Paillard, Stefan Fritsch, Steve Langasek, Steve McIntyre, Tobias Scherer, Vincent McIntyre, and W. Martin Borgert. Traducerea în limba română: Andrei Popescu. Traduceri anterioare:     Dan Damian, Eddy Petrișor, Igor Știrbu, Ioan-Eugen Stan, Vitalie Lazu, Andrei Popescu. Acest document a fost tradus în multe alte limbi. Multe mulțumiri traducătorilor! Index A Abiword, Noutăți în distribuție Apache, Noutăți în distribuție B BIND, Noutăți în distribuție Blu-ray, CD-uri, DVD-uri și BD-uri C Calligra, Noutăți în distribuție CD, CD-uri, DVD-uri și BD-uri Courier, Noutăți în distribuție D Dia, Noutăți în distribuție DocBook XML, Sursele acestui document DVD, CD-uri, DVD-uri și BD-uri E Evolution, Noutăți în distribuție Exim, Noutăți în distribuție F Firefox, Noutăți în distribuție G GCC, Noutăți în distribuție GIMP, Noutăți în distribuție GNOME, Noutăți în distribuție GNUCash, Noutăți în distribuție GNUmeric, Noutăți în distribuție K KDE, Noutăți în distribuție L LDAP, Suportul pentru LDAP LibreOffice, Noutăți în distribuție LILO, Probleme de temporizare a inițializării („waiting for root device”) Linux Standard Base, Noutăți în distribuție LXDE, Noutăți în distribuție M Mozilla, Noutăți în distribuție MySQL, Noutăți în distribuție O OpenSSH, Noutăți în distribuție P packages ansel1, Pachete învechite apt, Contribuirea cu rapoarte de instalare, Pregătirea surselor pentru APT, Adăugarea de surse APT din Internet, Adăugarea de surse APT pentru un sit-oglindă local apt-listchanges, Actualizare minimală de sistem aptitude, Verificați dacă aveți suficient spațiu pentru actualizare bootlogd, Schimbări pentru bootlogd chora2, Pachete învechite compiz, Pachete învechite consolekit, ConsoleKit și manageri de display alternativi courier-imap, Pachete învechite courier-pop, Pachete învechite dblatex, Sursele acestui document debian-goodies, Verificați dacă aveți suficient spațiu pentru actualizare debian-kernel-handbook, Instalarea meta-pachetului de nucleu dimp1, Pachete învechite doc-debian, Raportarea problemelor docbook-xsl, Sursele acestui document dovecot-imapd, Pachete învechite dovecot-pop3d, Pachete învechite drupal6, Pachete învechite drupal7, Pachete învechite ffmpeg, Multimedia file-rc, Inițializare pe bază de dependențe firmware-linux, Firmware pentru drivere de rețea și grafice gcc, Securitate întărită gdm, Pachete învechite gdm3, Manager de display, Pachete învechite, ConsoleKit și manageri de display alternativi, Schimbări în mediul de birou GNOME și suportul pentru acesta gollem, Pachete învechite hardening-wrapper, Securitate întărită horde-sam, Pachete învechite horde3, Pachete învechite icedove, Noutăți în distribuție iceweasel, Noutăți în distribuție imp4, Pachete învechite ingo1, Pachete învechite initramfs-tools, Consola de depanare în timpul inițializării folosind initrd, Actualizarea nucleului și a pachetelor conexe, Probleme de temporizare a inițializării („waiting for root device”) ipopd, Pachete învechite kdm, ConsoleKit și manageri de display alternativi knetworkmanager, Schimbări în mediul de birou KDE kolab, Pachete învechite kolab-cyrus-imapd, Pachete învechite kolab-webadmin, Pachete învechite kolabd, Pachete învechite kronolith2, Pachete învechite libav-tools, Multimedia libkolab-perl, Pachete învechite libnss-ldap, Suportul pentru LDAP libnss-ldapd, Suportul pentru LDAP libpam-ldap, Suportul pentru LDAP libpam-ldapd, Suportul pentru LDAP libsasl2-modules-sql, Suporturi SQL pentru Cyrus SASL lightdm, Pachete învechite, ConsoleKit și manageri de display alternativi linux-image-*, Actualizarea nucleului și a pachetelor conexe linux-image-amd64, Instalarea meta-pachetului de nucleu linux-source, Instalarea meta-pachetului de nucleu localepurge, Verificați dacă aveți suficient spațiu pentru actualizare mksh, Tranziția de la pdksh la mksh mnemo2, Pachete învechite mpich, Pachete învechite mpich2, Pachete învechite mysql-server-5.1, Pachete învechite mysql-server-5.5, Pachete învechite nag2, Pachete învechite nscd, Suportul pentru LDAP openerp-client, Pachete învechite openerp-server, Pachete învechite openerp-web, Pachete învechite openjdk-7, Pachete învechite openmpi, Pachete învechite pdksh, Tranziția de la pdksh la mksh perl-suid, perl-suid îndepărtat php-horde-*, Pachete învechite php-kolab-filter, Pachete învechite php-kolab-freebusy, Pachete învechite php5-suhosin, Modulul PHP Suhosin plasma-widget-networkmanagement, Schimbări în mediul de birou KDE pootle, Pachete învechite popularity-contest, Verificați dacă aveți suficient spațiu pentru actualizare portmap, Pachete învechite postgresql-8.4, Pachete învechite postgresql-9.1, Pachete învechite postgresql-plperl-8.4, Pachete învechite puppetmaster, Compatibilitate Puppet 2.6 / 2.7 python2.5, Pachete învechite python2.7, Pachete învechite release-notes, Raportarea problemelor din acest document request-tracker3.6, Versiunile Request Tracker request-tracker3.8, Versiunile Request Tracker request-tracker4, Versiunile Request Tracker rpcbind, Pachete învechite screen, Screen slim, ConsoleKit și manageri de display alternativi sogo, Pachete învechite sork-forwards-h3, Pachete învechite sork-passwd-h3, Pachete învechite sork-vacation-h3, Pachete învechite sudo, Sudo sudo-ldap, Suportul pentru LDAP sun-java6, Pachete învechite systemd, systemd sysvinit, systemd sysvinit-utils, Schimbări pentru bootlogd tinc, Pregătiți un mediu sigur pentru actualizare turba2, Pachete învechite udev, Actualizarea nucleului și a pachetelor conexe, Probleme de temporizare a inițializării („waiting for root device”) unscd, Suportul pentru LDAP upgrade-reports, Contribuirea cu rapoarte de instalare uw-imapd, Pachete învechite xdm, ConsoleKit și manageri de display alternativi xmlroff, Sursele acestui document xserver-xorg-video-all, Pachete învechite xserver-xorg-video-nv, Pachete învechite xserver-xorg-video-radeonhd, Pachete învechite xsltproc, Sursele acestui document Perl, Noutăți în distribuție PHP, Noutăți în distribuție Pidgin, Noutăți în distribuție Postfix, Noutăți în distribuție PostgreSQL, Noutăți în distribuție T Thunderbird, Noutăți în distribuție X Xfce, Noutăți în distribuție Glosar ACPI Advanced Configuration and Power Interface ALSA Advanced Linux Sound Architecture APM Advanced Power Management BD Disc Blu-ray CD Compact Disc CD-ROM Compact Disc Read Only Memory DHCP Dynamic Host Configuration Protocol DNS Domain Name System DVD Digital Versatile Disc GIMP GNU Image Manipulation Program GNU GNU's Not Unix GPG GNU Privacy Guard IDE Integrated Drive Electronics LDAP Lightweight Directory Access Protocol LILO LInux LOader LSB Linux Standard Base LVM Logical Volume Manager MTA Mail Transport Agent NBD Dispozitiv de tip bloc în rețea NFS Network File System NIC Network Interface Card NIS Network Information Service OSS Open Sound System RAID Redundant Array of Independent Disks RPC Remote Procedure Call SATA Serial Advanced Technology Attachment SSL Secure Sockets Layer TLS Transport Layer Security USB Universal Serial Bus UUID Universally Unique Identifier VGA Video Graphics Array WPA Wi-Fi Protected Access